Colţul cultural: Inventatorul iubirii

Articolul a fost vizualizat de 1,226 ori

Început de an şi o premieră la Teatrul de Artă din Deva. Iată că voinţa directorului artistic, maestrul MC Ranin, de a funcţiona în sistemul teatrului de proiect, îşi arată roadele. Un regizor de excepţie, şi îl numesc aici pe domnul Horaţiu Mihaiu, manager la Teatrul „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe, împreună cu un grup de tineri actori talentaţi, a creat, în faţa publicului devean, prezent duminică seara în sala Teatrului de Artă, un moment cultural demn de marile capitale europene. Opera lui Gherasim Luca, autor român care a trăit la Paris timp de patruzeci de ani, fără acte, însingurat, măcinat de obsesii, marcat de experimentările lui, a fost pusă în scenă la Deva într-un mod spectaculos.

Inventatorul iubirii, fascinanta propunere a regizorului Horaţiu Mihaiu, tratează viaţa unui scriitor român, Luca Gherasim, trăită într-un mod nefiresc şi din această cauză exprimată într-un mod extrem. Ca întodeauna, valorile sunt recunoscute după ce dispar dintre noi. În cazul lui Gherasim, francezii au fost cei care au descoperit prima dată comoara literară lăsată de autor şi, prin montarea de la Teatrul de Artă din Deva, acest lucru se întâmplă în sfârşit şi în România. Regizorul Horaţiu Mihai apelează la mijloacele generoase a genului teatru imagine, cu dialog puţin şi cu imagini sugestive, servind povestea unui om care experimentează sinuciderea de mai multe ori prin mijloace diferite. Am văzut povestea unui om care a trăit fără prieteni, fără conexiuni sociale, fără implicaţii economice, bântuit de „iubita lui”, numai a lui şi mă refer aici la moarte.

Inedite au fost mijloacele de exprimare regizorale, metaforele vizuale şi mişcarea în scenă, rezolvată dinamic, excentric, divers, convingătoare în acelaşi timp, suficient pentru a înţelege conflictul interior pe care l-a trăit Luca. Titlul spectacolului este cel redat de scriitor în unul din poemele sale scrise în limba franceză şi tradus mai apoi în româneşte. Gherasim Luca, născut într-o familia modestă a unui croitor evreu din Bucureşti, pleacă în Israel, iar apoi se stabileşte în Franţa. Spectacolul începe chiar cu cuvintele scriitorului, pentru ca apoi spectatorul să fie ispitit într-o lume alambicată, schizoidă şi plină de paradoxuri. Senzaţională expunerea de personaje ce se dezbracă în faţa croitorului (de menţionat că în copilărie autorul a fost terorizat zilnic, ani întregi, de ţăcănitul maşinii de cusut a tatălui său), cu caractere, obiceiuri, stări explozive, excentrice, alienate, aşa cum găsim peste tot în societate. În jurul personajului principal se vor împleti aspectele legate de viaţa sa, cum ar fi faptul că a trăit peste 40 de ani în Franţa, fără identitate, şi a spectaculosului său sfârşit suicidar în apele Senei, la vârsta de 80 de ani, după ce a încercat de nenumărate ori să-şi ia viaţa. Face acest lucru prin mijloace diferite, notând tot ce simte, ce trăieşte, încercând să moară de cuţit, pistol, otravă, funie, sau prin autosufocare. De fiecare dată scapă şi acest lucru este marcat de grupul de tineri care îi cântă la mulţi ani în timp ce îi întind o lumânare aprinsă, peste care suflă cel revenit din morţi. Acest lucru se întâmplă şi la final, când se îneacă în Sena, dar din păcate de data aceasta, logic, nu mai are cine să sufle în ea, pentru că, acum, experienţa a reuşit.

Coloana sonoră susţine permanent acţiunea, devenind în multe momente suport pentru coregrafia executată sugestiv şi cu talent de către grupul de tineri actori.

Din distribuţia spectacolului fac parte Cornel Răileanu, actor la Teatrul Naţional din Cluj, Loredana Grigoriu, de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, dar şi câţiva studenţi şi absolvenţi de teatru şi film din Cluj Napoca, Târgu Mureş sau Craiova.

Ar mai fi de remarcat tehnica multimedia, cu imagini spectaculare, inedite, surprinzătoare. Felicitări pentru această reuşită, ce vine, iată, să confirme, intenţiile declarate anul trecut de directorul artistic, domnul MC Ranin, de a oferi publicului iubitor de teatru, şi nu numai, producţii de excepţie, ce aşează Teatrul de Artă din Deva în rândul instituţiilor de marcă.

Tags: ,

About Mircea Goian