Editorial: În zilele tulburi, corectitudinea adoarme

Asistăm de câteva zile încoace la o serie întreagă de incorectitudini, în special în ce priveşte informarea publică. Acestea se adaugă la strategia dezastruoasă de comunicare a Guvernului Boc, care nu a fost aproape niciodată capabil să explice de la cap la coadă ce şi cum are de gând să facă şi, mai ales, de ce a ales o anumită soluţie. Reprezentanţii actualei puteri, în frunte cu preşedintele Băsescu, cred că dacă pun un proiect de lege pe site-ul instituţiei pe care o reprezintă au rezolvat problema comunicării publice.

Uitându-te la protestatarii care au ieşit în stradă, atât în Bucureşti cât şi în ţară, îţi va fi uşor să constaţi că cel mult un sfert dintre ei utilizează Internetul, şi, probabil, doar 1 la sută mai intră din când în când pe câte o pagină de Internet a vreunui minister. Aşa se face că, atunci când s-a dus vestea aşa-zisei dispariţii a SMURD-ului, nimeni şi nimic n-a mai putut opri efectul de bulgăre, nici măcar precizarea scurtă şi clară a preşedintelui Băsescu făcută în vinerea din săptămâna demisiei lui Arafat. Mai are rost să aducem aminte de ieşirile dezastruoase în presă ale altor personaje din PDL?

Revenind însă la incorectitudini informative, ele pleacă în special din presă. Plec doar de la mărturia unui coleg de breaslă: “M-am săturat să mă duc la proteste, să constat ceva, dar să fiu nevoit să spun altceva, pentru că rea-litatea nu dă deloc bine la ce vor şefii mei”. ªi aşa se face că în timp ce la protestul din Deva erau cel mult 150 de participanţi, pe televiziunile centrale se spunea că în reşedinţa judeţului are loc “o amplă manifestare de pro-test”. Tot aşa se face că pe niciun post de televiziune central nu s-au difuzat imagini cu protestatari care agresează jurnalişti pe motiv că sunt “nesimţiţi” când îi întreabă de ce au ieşit în stradă, sau cu protestatari care strigă “Uite, acolo sunt hoţii”, arătând spre politicienii care luau parte la mitingul “spontan” organizat de fapt prin SMS-uri, telefoane şi mesaje pe reţelele de socializare emise chiar de lideri de partid. ªi tot aşa se face că, în timp ce noi aflam că la Deva protestează locuitori ai oraşului, cel puţin luni, 16 ianuarie, mai bine de o jumătate din grupul respectiv era constituit din revoluţionari ai unui oraş fără Revoluţie, peste 20 de membri PNL şi PSD, plus primari ai aceloraşi partide veniţi “de pe sate”, unii aducând cu ei şi câţiva simpatizanţi.

Alte exemple s-au putut găsi urmărind oricare dintre televiziunile de ştiri naţionale doar câte o jumătate de oră, în fiecare seară. De exemplu, în seara zilei de luni, după alte relatări isterice făcute de reporteriţe tinere şi speriate, care nu au văzut niciodată imaginile de la Revoluţie, sau pe cele de la mineriade, dintr-un studio TV li se reproşa jandarmilor “Domn’le da de ce îi pozaţi şi de ce îi percheziţionaţi. Venim şi noi acum în piaţă pentru o şedinţă foto”. Jumătate de oră mai târziu, din acelaşi studiu TV era anunţat alt “breaking news”: “Un protestatar a fost găsit având asupra lui un pistol cu bile”. Punem pariu că, dacă acel protestatar s-ar fi apucat să facă pe John Wayne prin mulţime, ori împotriva jandarmilor, din acelaşi studio TV s-ar fi auzit strigăte isterico-indignate de genul: “Da cum se poate domnilor jandarmi aşa ceva? Aţi scăpat situaţia de sub control. În ce ţară trăim? Dacă tot aţi avut atâtea dispozitive de monitorizare a protestatarilor, de ce nu aţi făcut şi percheziţii corporale?”.

O greşeală impardonabilă a lui Băsescu (pe care nu mi-l amintesc să fi intervenit telefonic la vreun talk-show de când este preşedinte) a fost firicelul de zăpadă împins la vale de un gest lipsit de diplomaţie, iar bulgărele s-a format rapid şi continuă să crească în dimensiuni, fenomen încurajat de o serie întreagă de erori şi incorectitudini de tot felul.