Devoratorul de cuvinte

În Ziarul Hunedoreanului se află următoarea decla­raţie „plină de sens”: „Este un eveniment în premieră aş putea spune la Hunedoara, cei de la asociaţuia amfostacolo.ro se află într-o vizită de lucru este întâlnirea anuală a membrilor asociaţiei şi au ales pentru acest an judeţul Hunedoara.” Poate că măcar nişte virgule ar mai fi putut îmbunătăţi situaţia, dar fugiseră din redacţie.
În acelaşi articol se mai spune că: “Astfel au fost premiate cele mai bune unităţi de cazare din întreg judeţul. Printre acestea s-au numărat pensiuni din toate colţurile judeţului, de la munte dar şi din satele cu potenţial turistic şi nu numai.” Atunci când unora li se pare că nu pot încheia încă o propoziţie, folosesc termeni ca cel de la finalul citatului “şi nu numai”. Sunt chiar curios ce ascunde acel promiţător “şi nu numai”.

Gazeta de Dimineaţă ne informează că: “Taxele impuse de staul român contribuie la păgubirea companiilor din energie. Pentru taxa pe apă, Hidroelectrica va acţiona în instanţă statul român la Curtea Europeană de Justiţiei cerând prin această acţiune eliminarea taxei pe apa uzinată.” Ce mi-e “staul”, ce mi-e “statul”…

Din Mesagerul Hunedorean aflăm că: “Unii edili hunedoreni au înţeles că în paralel cu dezvoltarea infrastructurii, prin modernizare de drumuri şi edificii, mai e necesară şi punerea locurilor în valoare. Acolo unde natura permite, se abordează posibilităţile turistice de dezvoltare, iar în alte părţi, cele istorice. Însă există comune care le pot împleti, fiind binecuvântate din mai multe unghiuri. Una dintre acestea este Râu de Mori, unde în 2016 se vor accesa câteva programe investiţionale majore.” Fraza “Acolo unde natura permite, se abordează posibilităţile turistice de dezvoltare, iar în alte părţi, cele isto­rice.” suferă de o uşoară lipsă de logică – adică, ni se spune că acolo unde natura nu permite, nu se “abordează posibilităţile turistice de dezvoltare”, ci “cele istorice”. Iar în cazul comunelor care împletesc “posibilităţile turistice” cu “cele istorice”, oare unde sunt “unghiurile” de unde vin binecuvântările? Vocabularul limbii române este bogat, oare de ce este atât de greu să se folosească cuvintele potrivite contextului?Gazeta de Dimineaţă anunţă că “Perioadă istorică aleasă de cei de al terra Dacica Aeterna pentru a fi prezentată publicului este cea în care s-au desfăşurat conflictele militare dintre daci, romani şi sarmaţi, adică aproximativ secolele I i.Hr – ÎI d.Hr. Astfel, în cadrul asociaţiei sunt prezente trei mari grupări: dacii, românii şi sarmaşii.” Nu este corect, dacă nu se folosesc diacritice, dar asta nu înseamnă să le aruncăm peste tot în text: “ÎI d. Hr.” nu exist­ă, iar lupta dintre daci şi români a putut avea loc doar în imaginaţia bogată a autorului articolului.

În Mesagerul Hunedorean găsim câteva informaţii despre locuitorii comunei Bătrâna: “N-au avut această ocazie toată viaţa lor, l-au văzut doar pe primar şi pe „un secretar de la judeţ“, adică un preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, dar a fost de mult şi nu mai sunt siguri dacă era „secretar“ sau un trimis de-al lui.” Corect era ca autorul să scrie: “… dar a fost demult şi nu mai sunt siguri dacă era „secretar“ sau un trimis de-al lui”.
Ziarul Hunedoreanului oferă o mostră de frază plină de sens (foarte ascuns…): “Omul pretinde că presa este plătită de nişte politicieni-interlopi care se tem că el, Alin Andrioni, omul politic, candidat la fotoliul de primar al oraşului Haţeg, iar spaima asta i-a cuprins pe toţi încă de anul trecut”. Şi, totuşi, acei “politicieni-interlopi se tem că el, Alin Andrioni,” face ce?

Pe site-ul Hunedoaraplus.ro este citată următoarea declaraţie: „Avem aproape finalizate două proiecte, unul este cel pentru continuarea lucrărilor la ambulatoriul de specialitate, şi cel mai mare proiect, care va încerca să revitali­zeze practic întregul spital, este un proiect foarte mare pentru reabilitarea energetică a clădirilor spitalului: clădirea principală şi clădirea de boli infecţioase. În urma reabilitărilor ener­getice eu sper practic să revitalizăm acest spital din temelii.” Nici nu îmi puteam imagina că “cel mai mare proiect” nu este “un proiect foarte mare”, dar este totuşi bine că este subliniată ideea, la fel cum este util să se tot repete că acest mare proiect “va revitaliza” spitalul.
Desigur, nici săptămâna aceasta nu putea lipsi virgula aşezată între subiect şi predicat. Astfel, Mesagerul Hunedorean ne informează că “Contractul de finanţare pentru proiectul de „Reabilitarea zonei urbane „Dealul Cetăţii Deva”, a fost semnat în 2010 între municipiul Deva şi MDRAP, în calitate de Autoritate de Management pentru Regio – POR, ADR Vest.” Corect era “Contractul de finanţare pentru proiectul „Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetăţii Deva” a fost semnat în 2010…”.
Şi în Servus Hunedoara virgula s-a aşezat unde nu trebuia: “De jumătate de secol, Cupa Veteranilor, este cel mai aşteptat concurs din Straja.” Corect era “De jumătate de secol, Cupa Veteranilor este cel mai aşteptat concurs din Straja.”
În acelaşi articol scrie: “Staţiunea a răsunat de vocile lor, a unor oameni care vin aici de o jumătate de secol, mereu ca îşi depene împreună amintirile.” Probabil s-a dorit să se scrie: “Staţiunea a răsunat de vocile lor, a unor oameni care vin aici de o jumătate de secol, mereu ca să îşi depene îm­preună amintirile.”
În Gazeta de Dimineaţă am găsit titlul: “Avarie la Termocentrala Paroşeni. Problemele tehnice conduc la sistarea agentului termic în municipiul Petroşano”.
Cei din redacţia cotidianului Gazeta de Dimineaţă uită uneori că substantivele se declină: „Potrivit reprezentanţii Biroului de Informare şi Relaţii Publice <această procedură presupune: întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului>…”. Corect era: „Potrivit reprezentanţilor Biroului de Informare şi Relaţii Publice…”.
Servus Hunedoara ne spune că: “Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv a fost personal în Straja, de câteva ori, ca să stabilească, împreună cu cabanierii şi specialiştii de la Ape, cum va fi amenajat şantierul. Cert este că, până la finele acestui an, sunt asigurări că lucrările vor fi în grafic.” Corect era: “Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv, a fost personal în Straja, de câteva ori…”. Altfel, aveam, din nou, virgulă între subiect şi predicat.

Să corectaţi bine!