INFRASTRUCTURĂ. Şoselele care au făcut accesibile paradisurile rurale ale Hunedoarei

Drumurile asfaltate în ultimii ani spre satele de munte ale Hunedoarei au schimbat cu totul modul în care sunt privite aşezările: de la cea de locuri pitoreşti, dar inaccesibile şi depopulate, locuite de bătrâni singuratici, la adevărate destinaţii turistice pentru iubitorii de natură. 

Ioana Grecu

Ioana Grecu locuieşte de când se ştie în satul Târsa. A trăit iernile aspre cu nămeţi de peste un metru, în care aşezarea din vecinătatea Poienii Omului şi a Sarmizegetusei Regia rămânea izolată de restul lumii, şi primăverile în care noroaiele făceau încă imposibil accesul maşinilor pe uliţele satului. Aşezarea dintre nori, înconjurată de culmile pe care dacii şi-au ridicat cetă­ţile, a fost în ulti­mele decenii un loc tot mai depopulat. Au rămas bătrânii satului, în timp ce familiile tinere au preferat să coboare la oraş, lăsând în urmă peisajele pitoreşti ale Munţilor Orăştiei.
În lumea arhaică a Ioanei, asfaltul şi-a făcut apariţia de curând, iar odată cu şoseaua care leagă Târsa de satul Costeşti, deci de Orăştie, Călan şi Hunedoara, aşezarea s-a înviorat. „De curând, drumul a fost asfaltat şi pentru prima dată am simţit că nu mai trăim într-un loc cu totul izolat de restul lumii. Acum vin turişti în zonă, care se minunea­ză şi ei de ce văd aici şi vin oameni interesaţi să cumpere terenuri şi case vechi. Opresc maşinile şi ne întreabă de sănătate, spunându-ne că le plac tare mult locurile de aici”, spune Ioa­na Grecu. În Târsa, preţul holdelor şi al caselor a crescut, odată cu interesul străinilor pentru ele.
De curând, în vecinătatea caselor vechi din lemn au apărut vile care, spun oamenii locului, vor fi folosite pentru a găzdui turişti. Mulţi dintre ei se îndreaptă spre Poiana Omului, de pe culmile Munţilor Orăştiei, despre care se spune că este locul unde s-a sinucis regele Decebal. Poiana se întinde pe o suprafaţă de peste 90 de hectare şi a fost din timpuri străvechi loc de întâlnire al ciobanilor. Ultimii kilometri ai drumului spre Poiana Omului, de la marginea satului Târsa, au rămas însă aproape inaccesibili maşinilor. “Se poate ajunge doar cu căruţa”, spune Ioan Bodea, un cioban din zonă, care îi invită pe călători să se bucure de pri­ve­liştea impresionantă a Munţilor Orăştiei. Aproape două mi­lioane de euro a fost valoarea totală estimată a proiectului de modernizare a drumului judeţean 668A Boşorod – Târsa – Costeşti, investiţie menită să scoată din izolare satele de munte din zonă, în care mai locuiesc 200 de oameni. Porţiuni din drum nu au fost încă realizate, însă noua şosea a reprezentat un pas important pentru comunitate.

Drum de asfalt până la Lunca Cernii

Marioara Moldovan

De doi ani şi jumătate, locuitorii uneia dintre cele mai pitoreşti comune din judeţul Hunedoara, Lunca Cernii de Jos, au scăpat şi ei de izolarea cauzată de distan­ţa mare a aşezării faţă de municipiul Hunedoara şi drumul greu care străbate văile Munţilor Poiana Ruscăi. În toamna anului 2013, Drumul Judeţean 687D care traversează satele Topliţa, Dăbâca, Hăşdău, Lunca Cernii de Sus şi Gura Bordului, pe o distanţă de 30 de kilometri, a fost inaugurat după ce timp de trei ani s-a lucrat la modernizarea lui. Circa 100 de milioane de lei au fost investiţi în proiectul de mo­dernizare, care însă nu a scăpat de critici. Şoseaua se încheie la capătul comunei Lunca Cernii de Jos, în pădure, la limita dintre judeţele Hunedoara şi CaraşSeverin. Deşi mai trebuiau să construiască 10 kilometri de şosea, autorităţile din judeţul vecin nu s-au arătat interesate de proiect, chiar dacă finanţările erau acoperite aproape în totalitate de UE, însă susţin că au în plan acest lucru.

Invazie de turişti la Sarmizegetusa Regia

Şi în Sarmizegetusa Regia sunt aşteptaţi în acest an cu mult mai mulţi turişti faţă de anii trecuţi, pentru că accesul spre fosta capitală a Rega­tu­lui Dac a devenit mai facil, după modernizarea drumului. Cei 18 kilometri ai noii şosele au redus cu aproape o oră timpul petrecut de călători pe drumul până la Samizegetusa Regia şi au eliminat disconfortul drumului plin de gropi. Deocamdată, însă, ultimii patru kilometri ai tronsonului rutier ce leagă satul Costeşti de situl UNESCO din Munţii Orăştiei au rămas închişi traficului rutier, pe durata lucrărilor de modernizare. Lucrările la întregul tronson al Drumului Judeţean 705 A Costeşti – Sarmizegetusa Regia au început în luna august a anului trecut. Proiectul de modernizare a fost finanţat din fonduri de la Uniunea Europeană, prin Programul Ope­raţional Regional 2007 – 2013 şi a avut ca termen de finalizare luna decembrie a anului 2015. Valoarea investiţiei se ridică la 18,2 milioane de lei.

Primul strat de asfalt din istoria Bătrânei

În Bătrâna, comuna cu cel mai redus număr de locuitori din judeţul Hunedoara, asfaltul turnat recent pe uliţe le-a redat optimismul sătenilor. „S-au mutat aici familii din Banat şi din Bucureşti, care caută liniştea şi mai vin oameni, tot mai mulţi, curioşi să vadă locurile, un adevărat paradis, din păcate tot mai pustiu”, spune Mărioara Moldovan.
Aşezarea de munte, ale cărei patru sate (Bătrâna, Răchiţaua, Piatra şi Faţa Roşie) numără în total 100 de oameni, se află într-o situaţie paradoxală. Pentru a ajunge în Bătrâna, călătorii sunt nevoiţi să străbată cel puţin 30 de kilometri pe drum de pământ şi pietriş, pe singurul traseu accesibil autoturismelor, cel care leagă satul de comuna Dobra. Dar la capătul drumului anevoios, uliţele din Bătrâna îi întâmpină pe vizitatori cu asfalt turnat anul trecut, unul în care comuna a avut un buget de 1,5 milioane de lei, potrivit reglementărilor privind bugetul minim stabilit de Guvern. Primarul Radu Herciu susţine că nu i-a venit să creadă că administraţia locală va beneficia de atâţia bani. Iar unii dintre bătrânii satului nu şi-au închipuit nici ei că vor vedea vreo­dată asfalt în faţa caselor lor. Potrivit primarului, au fost oameni care nici măcar nu şi-au dorit drumuri asfaltate, de teamă că aspectul pitoresc al Bătrânei va avea de suferit. Şi că, oricum, neavând maşini sau căruţe, nu aveau nevoie de şosea. „Oamenii şi-au exprimat dorinţa într-o adunare populară şi au zis în final: nu mai vrem pietruire, vrem asfalt”, spune Radu Herciu. În anii trecuţi, în lunile de iarnă, până primăvara târziu, aşezarea rămânea izolată de restul lumii, din cauza zăpezilor mari şi a drumului impracticabil. Cu timpul, cred oamenii, lucrurile se vor schimba în bine, în paradisul rural al Bătrânei.

Reţea vastă de drumuri

Potrivit unui raport al Agenţiei de Dezvoltare Regionale Vest, Hunedoara se află pe primul loc între judeţele din Regiunea Vest în ce priveşte lungimea reţelei rutiere, cu peste 3.300 de kilometri de drumuri, dintre care 2.900 de kilometri repre­zintă drumuri judeţene şi comunale. Judeţul are aproxi­­ma­tiv 40 de kilometri de autostradă şi este străbătut de trei şosele europene (E68, E79 şi E673). Reţeaua drumurilor judeţene totalizează 1.500 de kilometri, însă Hunedoara stă mai prost faţă de judeţele învecinate din Regiunea Vest (Timiş, Arad, Caraş – Severin) la capitolul drumuri moderniza­te, în raport cu lungimea totală a reţelei rutiere. „Reţeaua de drumuri judeţene din Hune­doa­ra necesită măsuri de concentrare a investiţiilor pentru modernizarea drumurilor. Un argument este faptul că mai mult de un sfert dintre drumu­rile judeţene au o îmbrăcă­minte inferioară ca şi calitate, aproximativ 34,3 la sută fiind pietruite şi 12,9 la sută fiind de pământ. Judeţul Hunedoara nu se poziţionează bine nici pentru drumurile cu îmbrăcăminţi durabile (beton asfaltic şi be­ton de ciment), deoarece în anul 2013 aceste categorii de drumuri deţineau o pondere de doar 24,6 la sută”, informa Agenţia de Dezvoltare Regio­nală Vest. Circa 200 de kilometri din reţeaua de drumuri judeţene a Hunedoarei sunt drumuri de pământ, potrivit raportului ADR Vest. Cele mai multe astfel de drumuri au rămas cele din zonele de munte, cu comunităţi mici, cum sunt satele din Ţinutul Pădurenilor, din Munţii Orăştiei şi din Munţii Metaliferi.