DECLARAŢIE ŞOC: “CE Hunedoara va intra în faliment”

Nu atât prin ceea ce anunţă, cât mai ales prin fermitatea sa, declaraţia recentă a avocatului Florin Borza, reprezentantul firmei care administrează judiciar Hidroelectica, şochează. Într-un interviu acordat agenţiei Agerpres, Borza a spus că Complexul Energetic Hunedoara va intra în faliment.
“Insolvenţa reprezintă o soluţie dacă este asumată şi administrată corect. Nu orice insolvenţă rezolvă proble­mele. Uitaţi-vă la RAAN (Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare – n.n.), este în insolvenţă de trei ani şi a intrat în faliment. Uitaţi-vă la Hunedoara. Este în insolvenţă şi o să intre în faliment”, a spus Borza, precizând că societatea a ajuns în această situaţie deoarece a fost victima prostu­lui management şi a ingerinţei statului în managementul companiei.

Funcţionare 100 % doar cu 50 la sută disponibilizări

În opinia lui, pentru o funcţionare optimă a CEH vor trebui concediaţi jumătate dintre mineri şi dintre angajaţii termocentralelor Mintia şi Paroşeni. “Până la urmă, această companie nu este vitală pentru sistemul energetic naţional. Noi avem 24.000 de MW putere instalată, la un consum care nu a depăşit niciodată 9.000 de MW. Însă această companie poate ajuta la serviciile tehnologice de sistem pe acea zonă de Nord. Deci, iată şi câteva elemente care să pledeze pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara, evident, restructurat. Deci vreo 2.000 de mineri cu vreo 700 de angajaţi pe zona de producţie de energie, adică 2.700 faţă de 6.000 cât sunt acum, evident contează la performanţa economică şi la costurile asocia­te fiecărui MWh produs”, susţine Borza.

CEH, o poliţă de asigurare energetică

Borza a mai declarat că importanţa CEH se poate evidenţia şi în ipoteza unei pene generalizate în sistemul energetic românesc, complexul având caracterul unei poliţe de asigurare într-un asemenea caz extrem.
“Deci, la o analiză foarte re­ce, poţi lua hotărârea: da, închid. Dar ce se va întâmpla dacă vreodată – şi atunci într-adevăr drobul de sare poate să te întoarcă – ar colapsa sistemul energetic chiar şi pentru un minut? Pagubele ar fi incalculabile, de ordinul zecilor de miliarde. O pană generalizată de curent în România, chiar şi de un mi­nut, ar costa zeci de miliar­de de euro. Şi atunci, chiar şi pentru acel ipotetic ‘dacă şi poate’, merită salvată socie­tatea, dar evident optimizată şi restructurată”, a afirmat reprezentantul casei de insolvenţă.

De ce s-a ajuns aici?

“Sectorul minier trebuia reformat în 1990, cum au făcut şi polonezii. Noi am tot amânat reformarea acestui sector, care, pentru România, este identitar. În România, aceasta este cea mai veche meserie, are o continuitate de mai bine de 2.500 de ani. Aceasta nu înseamnă că acum trebuie să facem doar de dragul unei tradiţii milenare concesii, să alocăm în fiecare an de la buget sute de milioane de lei. Ea trebuie restructurată, trebuie reformată”, a arătat reprezentantul Euro Insol.
Borza a declarat că, de-a lungul timpului, niciun guvern nu a luat vreo măsură radicală în Valea Jiului, având în memorie mineriadele. “Toate guvernele de după 1990 au trăit sub imperiul unei frici an­cestrale faţă de mineri, pentru că, bun, ei sunt nişte oameni mai din popor, ce-i în guşă şi-n căpuşă, se urcă în ca­mion, în tren, cu bâtele şi ne aplică o corecţie. Vorba aia, suntem în 2016. Şi eu sunt absolut convins că minerii din Valea Jiului sunt oameni cu un caracter de excepţie. Ei au fost o clasă socială privilegia­tă încă de pe vremea lui Ceau­şescu. Sigur, este o mun­ă grea, este o muncă fi­zică, este o muncă brută, isto­vitoare, dar, deopotrivă, au fost foarte bine plătiţi. Dintotdeauna, dar mai ales până în 1989. Dar aceasta nu justifică o anumită prevalenţă faţă de altă meserie. Aveam un dinte împotriva lor, pentru că erau mulţi, sunt mulţi şi astăzi, dar nu este vina lor. Este vina statului să nu a avut curaj să restructureze această zonă. Nu mai poţi astăzi defila cu zeci de mii de salariaţi în zona energetică”, a spus Borza.