Evenimentul este organizat în memoria lui Liviu Iovan, “bunicul parapantismului”, cum îi spun sportivii aerului. “Nea” Liviu Iovan, “aerociudatul” numărul unu, a răspuns prezent şi “a aşteptat” parapantiştii în Parâng.
Iubitorii muntelui şi zborului liber cu parapanta s-au adunat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Festivalul Aerociudaţilor. Evenimentul, care este organizat de 13 ani în judeţul Hunedoara, s-a inspirat din carnavalul “Cupa Icar” din Saint Hilaire – Franţa. Acolo parapantiştii fac deliciul publicului, zburând costumaţi în dragoni, cu cabina de duş sau vasul de toaletă, ori zeci de alte costume, care de care mai neobişnuite, caraghioase, însă toate ilare.
O nebunie: costume, zbor şi jocuri de cabană
“De obicei, noi organizam în luna martie, dar anul ăsta am vrut să organizăm Festivalul în aprilie, ca să putem şi să zburăm. Altfel nu puteam nici să zburăm, nici să schiem, era multă fleşcăială”, explică unul dintre organizatori şi unul dintre primii parapantişti ai României, Adi Cîmpeanu. Festivalul Aerociudaţilor a ajuns la cea de-a treisprezecea ediţie. Evenimentul a inclus şi anul acesta costumele de carnaval, dar s-a axat mai ales pe zborul cu parapanta şi jocuri de cabană. “Spre deosebire de anii trecuţi a fost o ediţie mai restrânsă, cu numai vreo 60 de participanţi, faţă de acum doi ani, când am avut 200! Oricum, a fost nebunie: jocuri de cabană, tras cu sfoara… Suntem toţi ca o familie, indiferent că abia în ziua respectivă ne-am cunoscut. Ne place ca toată lumea să se simtă bine, în limita bunului simţ”, adaugă Adi Cîmpeanu.
Cea mai tare senzaţie de adrenalină
Festivalul nu e deschis doar hunedorenilor, ci a avut oaspeţi din toată ţara: Constanţa, Bucureşti, Timişoara şi Arad. Sportivii zborului cu o singură “aripă” spun că parapanta oferă cea mai tare senzaţie de adrenalină care, adaugă ei, nici măcar nu poate fi descrisă în cuvinte. Avantajul în parapantă e că, folosindu-se de curenţii termici, sportivii pot să stea şi patru-cinci ore în aer, timp în care pot parcurge chiar şi 150 de kilometri. “Este un drog”, spun, în cor, parapantiştii. Ei adaugă că în sportul acesta nu există niciun risc, dacă eşti profesionist. “Pe cei tineri, cei care vor să îşi cumpere parapante performante, noi încercăm să-i domolim. La fel cum am face cu un tânăr de 18 ani care vrea să conducă un bolid sport. Riscul, practic, nu există, pentru că noi urmărim permanent cum bate vântul la 1.000, 2.000, 3.000 de metri şi ne facem un plan de zbor. Riscul apare doar atunci când sunt oameni care nu au învăţat cum trebuie şi merg un pic mai sus de limita lor”, explică Adi Cîmpean. Hunedoreanul a început să zboare acum 27 de ani şi face parte dintre primii 15-20 de parapantişti ai României, printre care vicecampionul mondial Toma Coconea, campionul mondial la punct fix, George Coteţ şi paraşutistul Adi Buzan.
Cel mai bun loc de parapantă: Clopotiva
În acest moment în România sunt aproximativ 3.000 de parapantişti licenţiaţi. Cei interesaţi să zboare cu parapanta ar trebui să ştie că locul perfect pentru a face acest lucru în judeţul Hunedoara, acum că sezonul e deschis, este Clopotiva. Experţii zborului cu parapanta spun că în Parâng condiţiile meteorologice s-au schimbat, curenţii fiind mult mai violenţi. La poalele Retezatului, în schimb, există microclimatul perfect pentru parapantă: un câmp de aproape 30 de kilometri, iar decolarea se face de la peste 1.100 de metri, chiar de la poalele Retezatului. Traseul zborului se întinde pe o distanţă de 9 kilometri şi cuprinde o diferenţă de altitudine de 700 de metri şi un urcuş de până la 7 metri pe secundă, în funcţie de “termicele” pe care zona le pune la dispoziţie. Cine vrea să zboare nu are nevoie de un echipament sau aprobări speciale, dar ar fi bine să nu aibă probleme cu inima, altfel va fi refuzat din start de profesioniştii parapantei, care fac zbor în tandem. Echipamentul complet pentru o parapantă cu două locuri costă în jur de 5.000-6.000 de euro.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.