Plămânul zonelor urbane. Hunedoara şi Uricani stau cel mai bine la capitolul zone verzi

Administraţiile locale din judeţ au încercat, ca în fiecare an, să dea o faţă nouă oraşelor hunedorene, prin plantări de arbori şi flori decorative. Cea mai importantă, însă, rămâne suprafaţa de zonă verde aferentă fiecărui locuitor din oraşe, care ar trebui să fie de minimum 26 de metri pătraţi. Rapoartele de mediu arată că aceia care se pot considera pri­vilegiaţi sunt locuitorii din Hunedoara şi Uricani.

Dintre toate oraşele, Hunedoara stă cel mai bine la capitolul zone verzi

Fiecare locuitor al oraşelor judeţului trebuie să dispună, potrivit reprezentanţilor Agenţiei de Mediu, de o suprafaţă mini­mă de zonă verde stabilită prin lege. „Ordonanţa de Urgenţă 114 din 2007 precizează că autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a asigura, din totalul terenurilor intravilane, o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 de metri pătraţi pe locuitor, până la data de 31 decembrie 2013. La majoritatea oraşelor şi municipiilor din judeţ a crescut suprafaţa de zonă verde, dar numai pentru că a scăzut drastic numărul populaţiei. Practic, aceeaşi zonă se împarte la un număr mai mic de oameni. Municipiul reşedinţă de judeţ are, din păcate, doar 10 metri pătraţi pe cap de locuitor, în timp ce recordul pozitiv îl înregistrează Uricani, cu aproximativ 70 de metri pătraţi de zonă verde pentru fiecare locuitor al oraşului”, explică şefa Agenţiei de Mediu Hunedoara, Georgeta Barabaş.

Top oraşe verzi hunedorene

Cea mai recentă situaţie pe care au întocmit-o autorităţile de mediu arată că Hunedoara dispu­ne de o suprafaţă de 167 de hectare de zonă verde, Uricani are 71 de hectare, Petro­şani – 67, în Orăştie sunt 34 de hectare de zonă verde, Lupeni – 31, iar în Deva şi Călan sunt câte 25 de hectare. Simeria are, potrivit aceloraşi statistici, 19 hectare de zonă verde, Brad – 22 şi Vulcan doar 10 hectare de spaţiu verde, însă la un număr mai mic de doar 23.000 de locuitori. Specialiştii în protecţia mediului spun că, spre deosebire de Deva, Hunedoara, un oraş cu mărime şi populaţie similară, a beneficiat de un proiect arhitectural cu artere mai spaţioase şi blocuri mai puţin înghesuite, dar şi de nenumărate plantări de arbori, adevărate „perdele verzi”, menite să stopeze poluarea generată de fostul Combinat Siderurgic.

„Revoluţia” piersicilor roz

Anul acesta, Consiliul Local Hunedoara a cumpărat puieţi de arbuşti şi arbori în valoare de 26.000 de lei, sămânţă de iarbă de 7.600 de lei, 150 de saci de var, dar şi gard viu în valoare de 12.000 de lei. Sămânţa de iarbă şi gardul viu au fost distribuite asociaţiilor de proprietari, la cerere. Din nefericire, hunedorenii încă mai au de lucrat cu ei înşişi la capitolul spirit civic. Statisticile arată că, de regulă, un singur puiet de arbust plantat din zece ajunge la maturitate, „puii” copacilor fiind rupţi, cel mai adesea în joacă de copii sau adolescenţii rebeli. Ce impact poate avea „decorarea” unei străzi cu arbori care fac din primăvară un spectacol, demonstrează o fostă stradă anostă a Hunedoarei: strada Revoluţiei, care face legătura Pieţei Obor cu zona Primăriei şi a Centrului Vechi. Ea a ajuns un loc unic şi din ce în ce mai cunoscut chiar şi la nivel naţional pe site-urile de socializare. Mai mult, puţini hunedoreni ştiu că porţiunea respectivă poartă denumirea de strada Revoluţiei, dar aproape toată lumea va şti despre ce vorbeşti, dacă vorbeşti despre „strada roz” din Hunedoara. Ea smulge exclamaţii admirative în fiecare primăvară trecătorilor şi este subiect pentru tot mai mulţi fotografi. Turiştii aflaţi în trecere prin Hunedoara parcurg strada Revoluţiei cu gura căscată, iar pentru vârstnicii oraşului ea e prilej de rememorare a vremurilor bune când în oraş se plantau, voluntar, chiar şi 30.000 de puieţi de arbori într-un singur an. De altfel, la începutul anilor ’80, pe strada Revoluţiei nu era niciun arbore. Nimic nu deosebea strada aceasta cenuşie de alte străzi puţin însemnate ale oraşului. Plantarea, şi de o par­te, şi de cealaltă, a celor câteva zeci de piersici ornamentali, câţiva ani mai târziu, a transformat mica arteră de circulaţie într-o mică Mecca a hunedorenilor care aşteaptă primăvara.

Călanul e şi el în norme

Oraşele mici din judeţ, Călanul, de pildă, nu exclud activităţile de igienizare şi toaletare a arborilor, plus amenajarea rondurilor de flori: „În primăvara aceasta am avut în plan plantarea, în oraş, a 250 de arbori din specii­le salcâm, tuia, tei şi paltin. Lucrările le facem cu personalul Primăriei. Oamenii care se ocupă de curăţarea străzilor se ocupă şi de întreţinerea şi reamenajarea zonelor verzi, în fiecare primăvară. Pentru că nu am găsit panseluţe care să ne placă, anul acesta am zis că o să decorăm oraşul direct cu flori de vară. Iar din punctul de vedere al zonelor verzi, Călanul are, în acest moment, 26,15 metri pătraţi de zonă verde pentru fiecare locuitor”, afirmă Petre Stanciu, şeful Serviciului Urba­nism, Achiziţii Publice din cadrul administraţiei locale.