“Monografia Devei pune în circuitul ştiinţific date inedite referitoare la istoria oraşului”, scrie Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Judeţene, care arată că: “Ştiri noi sunt puse în circuit în toate capitolele cuprinse în cele două volume ale monografiei. Contractul pentru începerea lucrărilor de electrificare a străzilor oraşului a fost încheiat cu Uzina Electrică la 27 iunie 1903. Câţi iubitori ai fotbalului din Deva cunosc faptul că în anul 1935 aici s-a disputat un meci în nocturnă?” Este doar unul dintre motivele pentru care devenii ar fi bine să aibă acasă lucrarea “Deva, monografie”.
Istoria oraşului de la poalele Cetăţii va consemna data de 21 aprilie 2016 ca fiind ziua când apare cea mai bine documentată lucrare despre Deva. La realizarea ei a lucrat un colectiv ce a reunit nouă specialişti – arheologi, istorici, arhivişti şi profesori, iar munca lor s-a concretizat într-un manuscris de peste o mie de pagini, care a fost împărţit în două volume. Primul volum este subintitulat „Istorie şi economie”, iar cel de-al doilea, „Cultură şi spiritualitate”.
Deva medievală funcţiona în Micro 15
Ionuţ Codrea de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane scrie în capitolul “Istoria Devei de la prima atestare documentară până la Revoluţia din 1848” că descoperirile arheologice din jurul oraşului sunt numeroase şi “se răspândesc pe o arie apreciabilă, conturând pe aceste meleaguri o locuire ce poate fi urmărită până în preistorie”, iar, referitor la Evul Mediu, arheologii ştiu de: “o aşezare medievală timpurie în zona actualului cartier Micro 15, aşezare ce a fost părăsită cândva în secolul al XI-lea, probabil din cauza intensificării frecvenţei pe malurile Mureşului a valurilor migratoare, şi două necropole aparţinând aceleaşi perioade: una în zona Dorobanţi, cealaltă pe dealurile din vestul oraşului, în dreptul actualei străzi Nicolae Bălcescu.” Încadrarea documentară a cetăţii indică anii de mijloc ai secolului a XIII-lea: “… discuţiile privind întâietatea cetăţii sau a aşezării sunt inutile. Cert este că începuturile aşezării sunt strâns legate de cele ale cetăţii de pe deal şi, în opinia noastră, construirea fortificaţiei a generat coagularea unei aşezări la baza dealului”. Istoricul Ioachim Lazăr aduce un întreg capitol despre “Meşteşugurile şi breslele din Deva”, cu date interesante pentru cititori: “Domeniul Deva s-a format în jurul cetăţii cu acelaşi nume şi cuprindea sate de pe Valea Mureşului, dar şi localităţi din Ţinutul Pădurenilor, din Zarand şi Haţeg. Puternica cetate regală a Devei, menită să supravegheze şi să apere valea Mureşului, avea un domeniu foarte întins. În secolul al XIV-lea domeniul cetăţii Deva număra peste 50 de sate.”
Cea mai completă monografie
În perioada interbelică, Deva era un orăşel care adăpostea meşteşugari, agricultori, la care se adăugau cei câteva zeci de funcţionari. Şi tot în această monografie sunt publicate, în premieră, concluziile cercetărilor arheologice şi arhitectonice întreprinse la Cetatea Deva. Dacă istoricul Liviu Lazăr se ocupă de “Viaţa politică în oraşul Deva (1919 – 2015)”, cei de la Arhivele Naţionale au contribuţii importante cu informaţii, unele inedite, luate direct din documente. Practic, este prima dată când uriaşul fond documentar cu referire la Deva, din Arhivele judeţene, a fost cercetat minuţios, mii de pagini au fost studiate. Apariţia noii monografii se datorează colaborării dintre Primăria Devei şi Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva: „Am dorit o monografie a Devei care să scoată la lumină istoria sa multiseculară. Apariţia acestei cărţi-document dedicată municipiului nostru este un remarcabil eveniment în viaţa oraşului, un eveniment aşteptat de mulţi ani şi un mare prilej de bucurie atât pentru noi, cei care am sprijinit acest demers, cât mai ales pentru toţi cei care doresc să cunoască povestea aşezării care s-a născut la umbra Dealului Cetăţii”, spune primarul Petru Mărginean, iar managerul bibliotecii scrie: “ …primele scrieri despre Deva (cetate şi oraş) sunt mai mult articole de prezentare pentru amatorii de călătorii şi curiozităţi. Abia din secolul al XIX-lea cetatea şi oraşul Deva intră în preocupările unor specialişti din diverse domenii. (…) Primele lucrări întocmite prin respectarea unor criterii ştiinţifice au aparţinut foştilor directori de muzeu, Teglas Gabor, Iosif Malasz şi Octavian Floca, cărora li s-a adăugat avocatul Victor I. Şuiaga.” Noua lucrare aduce completări importante şi capitole noi şi informaţii recente care vor aduce bucurie locuitorilor urbei sau iubitorilor de istorie.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.