Academia S&T 2016, cea mai tare! Şcoala e altfel cu Alexandru Mironov

Celebrul Alexandru Mironov a fost aplaudat de liceeni la Deva, după ce le-a demonstrat că şcoala poate fi cu adevărat altfel. Scriitorul şi alţi doi jurnalişti de ştiin­ţă le-au explicat elevilor cum cred ei că va arăta societatea vii­torului. Academia S&T 2016 a adus ştiinţa mai aproape de elevi, iar tinerilor le-au plăcut la nebunie discuţiile în sală, aşa că, după orele petrecute la “academie”, tinerii au declarat evenimentul cea mai “tare” parte din săptămâna “Şcoala altfel”. 

„Vă spun că aproape 80% din ceea ce avem noi înăuntrul nostru, din ce suntem noi alcătuiţi, din păcate, sunt organisme străine nouă, care s-au integrat în noi. Arată cam rău, aşa-i?”, se adresează Alexandru Mironov unei săli pline până la refuz. Sute de elevi din Deva şi Hunedoara, pasionaţi de fizică, matematică ori chimie, au ascultat fascinaţi timp de câteva ore informaţiile oferite de redactorii celei mai vechi şi prestigioase reviste de popularizare a ştiinţelor din România. “Redactorii S&T, Alexandru Mironov, Cătălin Beldea şi Alexandru Safta, au interacţionat cu un public de excepţie, care a fost foarte receptiv la prezentările lor despre Laserul ELI, despre eclipse şi despre creierul uman”, au scris jurnaliştii pe pagina de Facebook a publicaţiei. Cei trei au demonstrat autorităţilor din învăţământ prezente la manifestare că şcoala poate fi făcută şi altfel, un adevăr pe care revista îl promovează des, folosindu-se de autori clasici precum Platon: “Nu vă obişnuiţi copiii să înveţe cu forţa şi cu severitate, ci motivaţi-i prin ceea ce îi amuză, astfel încât să puteţi descoperi mai uşor şi cu mai mare acurateţe geniul aparte al fiecăruia”.

Marte, viitoare adresă a pământenilor

Alexandru Mironov a deprins elevii cu futurologia şi le-a vorbit despre provocările viitorului. S-a vorbit despre energie şi resurse, iar de la suprapopulare s-a ajuns la explorare spaţială: „În 14 mai, de Ziua Astronomiei, vom sărbători, întreaga ţară, momentul întoarcerii pe pământ al lui Dumitru Prunariu, acum 35 de ani. El va avea invitaţi 10-12 astronauţi, din lumea întreagă. Vom merge din oraş, în oraş, cu el, noi cei de la revistă şi vom afla mai multe despre ce urmează să se întâmple. Din ce ştiu eu despre Planeta Marte, agenda sună cam aşa – în 2019, peste trei ani, se va face probabil un experiment în care un cuplu, un bărbat şi o femeie, într-o rachetă pleacă de pe Pă­mânt, ajunge în dreptul planetei Marte, îi dă un ocol planetei şi se întoarce acasă. 501 de zile! Astronomia este o ştiinţă foarte exac­tă, matematicile celeste sunt fără greş”, a răspuns jurnalistul unui elev interesat de problemele pe care le ridică transportul către planeta Marte. Copiii au aflat şi alte informaţii interesante – de exemplu, că, în anul 2100, spe­ranţa de viaţă va fi peste 93 de ani.

Poţi ţine liceenii atenţi şi fără “film interzis sub 18 ani”

Jurnalistul de ştiinţă Alexandru Safta a vorbit despre creierul uman şi dezvoltarea inteligenţei artificiale, în timp ce colegul său, Cătălin Beldea, a dat informaţii despre eclipsele de soare şi a dezvăluit câteva dintre misterele sistemului solar, provocându-i pe cei din public să afle mai multe: „În ziua de 9 mai, planeta Mercur trece peste discul Soarelui. Vă invit să mergeţi la Observator, dacă există în oraş, sau, dacă nu, să folosiţi o lunetă, să vă organizaţi la liceu şi să vedeţi tran­zitul din curtea şcolii”. Cei de la revista „Ştiinţă şi tehnică” au reuşit aproape imposibilul – au atras atenţia tinerilor timp de câteva ceasuri. La “Şcoala altfel” cu cei de la Academia S&T au participat aproximativ 300 de elevi din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a de la Colegiul Naţional „Decebal” Deva, dar şi zeci de profesori din mai multe şcoli din judeţ. Elevii nu doar că au ascultat, dar au şi pus întrebări: „Odată cu depăşirea cifrei de zece miliarde de oameni pe planetă nu o să mai fie destule resurse – hrană, apă… E adevărat?”. O întrebare la care a venit şi răspunsul de la Cătălin Beldea: “După cum spunea şi domnul profesor, e nevoie să plecăm, să părăsim Pământul sau să populăm şi alte planete de lângă noi. Sunt lucruri care vor deveni posibile datorită tehnologiei, care avansează oră de oră, zi de zi. Probabil că vom fi cât de curând pe Marte, că vom fi cât de curând pe Lună, poate vor fi baloane spaţiale în at­mosfera lui Venus, vor fi staţii aproape de Jupiter şi Saturn”.

Brainstorming cu deceba­lişti

Iniţiatorii “Academiei Ştiinţă şi Tehnică” şi-au propus şi au reuşit să ofere elevilor un alt unghi de abordare a ştiinţei şi le-au descris o imagine inedită a lumii contemporane. Cei trei au folosit informaţii de actualitate, explicate însă într-un mod atât de atractiv, încât, la final, sala a izbucnit în aplauze. Alexandru Mironov i-a provocat să-şi folo­sească imaginaţia: “Eu v-aş pro­pune să faceţi un brainstorming, să încercaţi să vedeţi şcoala anilor 2050! Ce vor învăţa copiii mei? Ce fel de ştiinţe vor studia? În ce fel de săli vor sta? Pe staţii orbitale? Vor fi pe Lună? În junglă? Se vor duce în ape? Căci e posibil ca milioane de pământeni, până la sfârşitul veacului, să intre în orăşele submarine!” Ofe­ri­tă astfel, informaţia a ajuns direct la sufletul copiilor, mulţi dintre ei decişi să ajungă oameni de ştiin­ţă. Unul dintre ei este Cristian Dragomir, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional “Decebal”, cel care, împreună cu un prieten, a creat ochelarii cu senzori, un dispo­zitiv care îi avertizează pe nevăzători dacă au obstacole în faţă. “Astăzi s-a întâmplat ceva ce nu se întâmplă foarte des la noi în judeţ şi mă bucur. Poate pentru generaţia noastră nu a fost atât de mare impactul, pentru că nu am crescut cu revista “Ştiin­ţă şi tehnică”, cum au crescut părinţii noştri, dar, în sfârşit, am văzut în cadrul săptămânii “Şcoala altfel” activităţi care chiar au şansa să ne schimbe sau să ne dea perspective noi în viitor”, spune Cristian, a cărui invenţie de anul trecut a luat premiul I la concursul “Imagine Cup”, organizat de Microsoft. Ba, mai mult, echipa revistei s-a arătat interesată de proiectele tânărului devean, iar jurnaliştii au promis că vor ţine legătura şi îi vor “supraveghea” evoluţia.

Expoziţii tehnice

Această întâlnire dintre elevi şi oamenii care deţin informaţii de ultimă oră din domeniul ştiinţei a fost iniţiativa profesorului de fizi­că Sorin Stănculescu, de la Colegiul Naţional Decebal Deva: „Academia „Ştiinţă şi tehnică” ne-a adus nişte oameni care ne-au făcut să iubim ştiinţa în mod deosebit – îl pomenesc aici pe domnul Mironov. Mare mi-a fost uimirea şi plăcerea ca, după vreo şase luni de la cererea mea către revistă, să primesc răspunsul cu confirmarea că dânşii vor veni la noi pentru această activitate. Îmi pare rău că sala nu e mai mare, pentru că ar fi participat mai mulţi copii. Mi s-a părut că ei şi noi, cei de lângă ei, am făcut într-adevăr un altfel de şcoală, despre ştiinţă, viaţă şi ce înseamnă pasiune. Reacţia copiilor a fost extraordinară”. În cadrul evenimentului au avut loc şi mici expoziţii de specialitate: profesorul Mircea Nistor, de la Colegiul Naţional de Informatică „Traian Lalescu” din Hunedoara, a prezentat expo­nate de electronică aplicată, robotică şi materiale didactice, în timp ce profesorul Sorin Stănculescu a efectuat experimente didactice cu echipamente de robotică: “Sunt foarte bucuros că profesorii, colegii noştri, s-au alăturat acestui splendid eveniment şi cred că am arătat noi, cei de la Colegiul Decebal şi colegii de la Traian Lalescu, că suntem foarte dornici de a afla totul despre ştiin­ţă. Vrem să continuăm pregătirea noastră pentru viitor”, a mărturisit dascălul devean. Profesorul Mircea Lac a prezentat miniexpo­ziţia de jucării şi mecanisme din lemn realizate de elevi ai Colegiului Naţional Pedagogic „Regina Maria”.

Un target încă îndepărtat: România performanţei

„E o întâlnire splendidă” – a apreciat Alexandru Mironov – „una dintre zecile, sutele de întâlniri pe care le-am avut în ţară, încă o dovadă că elevii şi tinerii sunt interesaţi de tot ce mişcă în lună şi stele. Categoric, în întâlnirea de astăzi, am arătat că şcoala poate să fie altfel şi că îi poate interesa din toate punctele de vedere. Eu îmi doresc aşa, un moment în care şcoala să se schimbe şi să nu fie doar lecţia de matematică, lecţia de fizică, de biologie, ci să propună teme mari de dezbătut. Gândiţi-vă că, dacă pun tema „Hai să cucerim planeta Marte”, păi, am de lucru câţiva ani în toate acele domenii. O propunere făcută de Siveco privind un proiect şcolar a fost cumpărată în Finlanda şi în Malta şi propunerea era aşa „Un semestru facem doar Cernobîl”. Cernobîl a însemnat şi geo­grafie, şi chimie – pentru că explozia a fost chimică -, şi fizică, pentru că e fuziune nucleară. A schimba şcoala înseamnă a-i face pe copii să vină cu plăcere. Eu cred că, cu cât le dăm mai mult, cu atât românul va fi mai performant.”