(ABE)RAŢIA DE BIROCRAŢIE. Legea pădurilor, mai devastatoare ca invazia romană pentru Sarmizegetusa Regia

Blestemul cioatelor loveşte din nou Sarmizegetusa Regia. Administratorii monumentului UNESCO sunt cercetaţi penal pentru că au extras din fortificaţie trei arbori doborâţi de furtună. Dregătorii Regiei sunt într-o situaţie fără ieşire. Dacă intervin pentru îndepărtarea căzăturilor sunt învinuiţi penal după Codul Silvic, dacă nu intervin se fac vinovaţi de distrugerea patrimoniului în faţa legii şi a istoriei.

Profesorul Gelu Florea evaluează distrugerile provocate de căderea fagului

La sfârşitul lunii martie, un copac doborât de furtună a sfărâmat parte din zidul fortificaţiei Sarmizegetusa Regia. Cu o lună mai înainte, alţi doi arbori dezrădăcinaţi stăteau aninaţi peste monumentul UNESCO. Administratorii cetăţii au îndepărtat căzăturile, iar pentru această faptă sunt cercetaţi penal, acuzaţi de infracţiuni la Codul Silvic. În incinta monumentului de patrimoniu mondial pădurea este în declin, pe moarte. Arborii putrezesc „pe picior”, dar nu pot fi extraşi decât cu derogare de la ministrul Mediului. Şi augusta iscă­litură se aşterne anevoios pe înscrisuri. Sunt cereri care aşteaptă din 2011 parafa mi­nisterială.

Pădurea muribundă distru­ge patrimoniul mondial

Din 2006 până în 2012 au fost cel puţin şapte furtuni în care căzăturile au distrus zidurile capitalei Regatului dac. Pădurarii spun că e de aşteptat să cadă arbori din ce în ce mai des. În ultimii patru ani zidurile cetăţii au fost sfărâmate de patru arbori dezrădăcinaţi. Turnul pentagonal, una din cele mai importante construcţii ale Sarmizegetusei Regia, stă să se dărâme. Deasupra lui cresc copaci a căror rădăcini împing, an de an, zidurile spre exterior. Luni, 25 aprilie 2016, a nins la Regia şi încă un copac a căzut în incinta militară. Din fericire, monumentul a scăpat neatins.
În 2004, o furtună năprasnică a smuls din rădăcini peste două sute de arbori bătrâni. Trunchiu­rile lor putregăite au căzut peste zidurile fortificaţiei de la Sarmizegetusa Regia ca un blestem devastator. O parte din istoria neamului a fost compromisă iremediabil. Arheologii şi pădurarii au ajuns la monument după o săptămână de la dezastru. La inventarierea gropilor scurmate de viscol nu s-a găsit niciun obiect de tezaur, dar înaintea dregătorilor zona a fost „călcată” de căutătorii de comori. Guvernanţii – indiferent de culoarea politică – nu au învăţat nimic din aceste dezastre. Copaci muribunzi nu supravieţuiesc procedurilor birocratice şi cad peste patrimoniul UNESCO care se năruie bucată cu bucată şi dispare pe veci.

Extragerea căzăturilor se cercetează penal

Rădăcinile copacilor afectează structura Turnului pentagonal

Comisarii Gărzii de Mediu Hunedoara dimpreună cu angajaţi de la Garda Forestieră au declanşat un control în perimetrul fortificaţiei Sarmizegetusa Regia. Fuseseră sesizaţi – nu se ştie, deocamdată, de către cine – că au fost extraşi fără forme legale doi copaci doborâţi de furtună. Cazul a ajuns la procuratură. Extragerea celor doi arbori este faptă cercetată penal sub acuzaţia săvârşirii unor infracţiuni la Codul Silvic. De fapt, în ultimele luni, s-au prăbuşit trei copaci în situl de la Sarmizegetusa Regia. În februarie furtuna a scos din rădăcini doi copaci, unul aninat peste zidul cetăţii, iar celălalt spânzurat între crengi deasupra unei poteci. De asemenea, la sfârşitul lunii martie un fag s-a prăbuşit peste un tronson al zidului de incintă din fortificaţia antică.

Arheologii sunt tot mai îngrijoraţi

Profesorul universitar dr. Gelu Florea, cercetătorul care conduce săpăturile în şantierul ar­heologic de la Sarmizegetusa Regia, avertizează asupra pericolului ce se abate asupra mo­numentului de patrimoniu mondial. „Fagul s-a prăbuşit (la sfârşitul lunii martie, n.red.) din cauze naturale peste zidul cetăţii, pe terasa a III-a din incin­ta fortificaţiei, în sectorul de pe latura de est, la aproximativ 40 de metri spre nord de Poarta de Est. A fost afectată structura zidului, paramentul interior pe o lungime de cinci metri, iar cel exterior pe o lungime de şase metri şi jumătate. Din zid au fost dislocate blocuri (cel puţin câte două de fiecare parte) de calcar originale din zidărie şi, în urma impactului, câteva au fost sfărâmate. Din păcate, incidentul nu este primul şi astfel de întâmplări nefericite este de aşteptat să se repete”, spune profesorul Gelu Florea. Cercetătorul ne reaminteşte că, în urmă cu câţiva ani, „baia romană” – o minunăţie a sitului de la Regia – a fost grav afectată din cauza prăbuşirilor de arbori.

„Autograful” ministrului Mediului are valoare istorică

Zidul cetăţii e distrus sistematic de căderile de copaci

Într-adevăr, în iscălitura mi­nistrului stă soarta monumentului de patrimoniu mondial.
Administraţia Sarmizegetusa Regia se află într-o situaţie fără ieşire. Orice-ar face iese prost. Pădurarii au marcat putregaiurile ce stau să cadă peste zidurile fortificaţie, dar copacii nu pot fi extraşi fără o aprobare specială pe care trebuie să o semneze ministrul Mediului, pentru că Regia este situată într-o arie protejată de programul Natura 2000. Cetăţile, milenare şi ele, sunt expuse prăpădului pe baza unor legi care protejează „cu celeritate” natura. „Ce facem cu cei 40-50 de arbori care au fost identificaţi ca pericol pentru monumente? Îi lăsăm să cadă peste monument? Mulţi dintre aceşti arbori au fost marcaţi de pădurari, dar aşteptăm derogare de ministru. Sunt cereri făcute încă din 2011, pentru care nu am primit nici astăzi derogare, răspunsul nu a venit. Noi suntem în situaţia de a privi cum este distrus şi dispare un monument UNESCO sub ochii noştri în timp ce stăm şi aşteptăm derogări de la minister. Nu mi se pare normal”, spune Vladimir Brilinsky, administratorul Sarmizegetusei Regia.

Legislaţie complet anapoda

Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Adrian David, spune că anomaliile legislaţiei ar trebui tratate. „Colegii noştri au procedat la înlăturarea trunchiurilor de copaci căzute de pe monumentul istoric – au căzut pe zidul cetăţii. S-a luat măsura demarării unui proces penal împotriva lor pentru că au încălcat Codul Silvic. Am avut deja o întâlnire într-un cadru mai larg cu mai multe autorităţi ale statului. Practic, din punctul meu de vedere, e o ano­malie în lege care va fi tratată ca atare de către toţi cei implicaţi. Nici nu s-a pus problema ca vreun angajat al Serviciului de Administrare a Monumentelor Istorice să defrişeze zona după bunul plac. Avem fotografii şi documente justificative în acest sens. Ne dorim, din alt punct de vedere, o colaborare mai strânsă şi o comunicare mai activă cu toate instituţiile implicate. Trebuie să ne purtăm cu mănuşi când e vorba de mediul înconjurător şi la fel, cu mănuşi şi mai fine, pentru monumentele istorice pe care le avem”, a declarat Adrian David.