Ogoarele nu şi-au revenit nici acum

“Plouă ori ninge, nu contează – apă să cadă”, asta spun agricultorii hunedoreni care se uită cu teamă către producţia acestui an. Pentru ţărani şi fermieri, anul nu a început deloc bine: pământul este încă flămând şi cere apă după seceta record din această toamnă.

În câmpurile care nu sunt acoperite cu zăpadă, semnele care îi îngrijorează pe agricultori se văd cel mai bine: grâul, în loc să fie un covor verde, de-abia a ieşit pe rânduri răzleţe. “Asta nu e grâu bun ce se vede aici”, spune Ioan Grig din Geoagiu – priveşte trist la hectarele însămânţate pe Lunca Mureşului, o zonă considerată excelentă pentru această cultură. Din toamnă însă seceta abătută peste zonă a afectat grav atât Mureşul, cât şi pânza freatică: “Practic, este apă la o palmă în pământ, în rest, totul este uscat şi sfărâmicios. Trebuie să plouă mult mai mult pentru ca pământul să-şi revină şi la fel şi culturile. Sunt locuri bune unde grâul nu a răsărit, de rapiţă, ori lucernă nici nu mai vorbesc”. În judeţ, au reuşit să-şi semene pământul cât de cât cei care au avut o dotare tehnică mai bună, adică tractoare şi pluguri performante. Micii cultivatori care au preponderent tractoare vechi, cu grad ridicat de uzură, nu au făcut faţă pământului bolovănos, iar ţăranii s-au ales şi cu câmpurile nearate şi cu utilajele stricate. Oamenii mai trag nădejde că pot însămânţa cu grâu de primăvară, cu condiţia ca precipitaţiile să fie suficiente pentru a acoperi necesarul cerut de sol.

Sfaturi de la specialişti

Inginerii agronomi susţin că o cultură este considerată “răsărită” numai atunci când se văd bine rândurile, adică în momentul când cel puţin 60% din plante au răsărit. “Cele mai multe suprafeţe semănate toamna trecută nu au răsărit bine. Am găsit pe teren toate situaţiile posibile: locuri în care grâul nu a încolţit deloc, boabe încolţite, unele abia răsărite, dar sunt şi plante bine înrădăcinate, cu început de înfrăţire, cum se numesc în limbaj tehnic. Nu este însă situaţia ideală pentru o cultură de toamnă”, spune Adam Gligor, specialist în agronomie. În aceste cazuri, iarna, se recomandă verificarea stării de vegetaţie a culturilor de toamnă prin utilizarea unei soluţii speciale, Tetrazoliu, un produs care colorează celulele vii din plante în roşu, arătând astfel fermierilor că plantele sunt viabile.

Mai mult, în timpul iernilor mai calde, pot apărea dăunători, precum gândacul ghebos, care atacă plantele şi se hrănesc exclusiv cu frunze. Dăunătorii fac galerii în apropierea plantelor, ies parţial din galerii şi rod baza funzelor pe care apoi le trag în galerii. Specialiştii spun că clima din zona noastră impune ogorârea terenurilor pentru culturile de primăvară, operaţiune care este, de altfel, şi cea mai ieftină măsură tehnică pentru a asigura culturilor apa necesară, dar şi pentru a reduce gradul de îmburuienare. În cazul în care lucrările nu
s-au putut executa din cauza pământului uscat, ogorârea ar trebui făcută în perioadele bune de lucru din iarnă. Excepţie fac terenurile nisipoase, unde ogorul trebuie lăsat pentru primăvară, pentru a se evita spulberarea solului. Ţăranii ştiu că solurile grele trebuie arate adânc, pentru afânare şi pentru a înlesni acumularea unei mai mari cantităţi de apă. Solurile normale necesită arături la adâncimi de 20-22 centimetri. Adâncimea diferă însă şi în funcţie de tipul de plantă semănată: cele mai “adânci” semănături le cere sfecla, o adâncime aproape dublă faţă de cea necesară pentru plantele cu înrădăcinare superficială.

Apă cu porţia

Estimările evoluţiei condiţiilor agrometeorologice pentru prima lună a anului arată că se înregistrează încă “secetă pedologică moderată”, adică, în special în arealele din sud-estul, vestul şi local estul ţării, se înregistrează în continuare deficite de umiditate în sol. Şi ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat că România ar putea avea probleme cu producţiile agricole în 2012 dacă până la sfârşitul lunii martie rezerva de apă din sol nu va fi refăcută. Dar nu numai plantele suferă din cauza secetei din toamna trecută: “În acest an, pompierii hunedoreni au efectuat două transporturi de apă menajeră la Bejan şi la Brad şi un transport de apă potabilă la Săcărâmb.

Solicitările s-au oprit odată cu căderea precipitaţiilor din ultima vreme, dar pot să vă spun că, în cursul anului trecut, angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara au efectuat 122 de transporturi de apă potabilă şi menajeră. A fost o situaţie fără precedent ca urmare a scăderii pânzei freatice în localităţile din judeţ din cauza secetei. Oamenii au făcut cereri pentru transport şi noi am asigurat apa necesară, dar în unele cazuri cei din comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au asigurat combustibilul”, spune Anemona Doda, purtător de cuvânt al ISU Hunedoara. La Certej, spre exemplu, sunt şi acum probleme cu apa: “Am raţionalizat apa potabilă cu o săptămână înainte de Crăciun. Oamenii din sat primesc apă doar o jumătate de zi. Dăm numai 150 de metri cubi la 24 de ore din cauza scăderii nivelului apei în Tăul Făerag. Sunt afectaţi 1400 de locuitori şi 550 de locuinţe”, spune primarul comunei Certeju de Sus, Petru Cîmpian. După aprecierile localnicilor, este nevoie de precipitaţii bune întreaga iarnă pentru ca pânza freatică să revină la normal.