Deşi pierd ajutorul dacă nu acţionează rapid, Agricultorii hunedoreni nu se grăbesc să raporteze pagubele provocate de grindină şi brumă

Vremea rea din ultimele săptămâni a devastat o parte dintre culturile hunedorene: bruma a „prăjit” frunzele şi ciorchinii de vie, iar grindina a lovit culturile de cereale şi legume. Autori­tăţile încearcă să facă bilanţul pagubelor provocate de ger şi ploile cu gheaţă, dar hunedorenii nu se grăbesc să raporteze distru­gerile. 

În miezul primăverii hunedorenii au adunat mormane de gheaţă, după ce grindina a lovit în mai multe zone ale judeţului: la Hunedoara, dar şi în Ţara Haţegului şi la Brad

Tocmai de aceea, cât de mari sunt pagubele nu ştie nimeni deocamdată cu exactitate. Deşi reprezentanţii Direcţiei Agricole spun că au trimis adrese în teritoriu, în primele zile ale săptămânii nu au primit niciun rapot din judeţ, privitor la distru­gerile provocate de grindină şi gerul extrem.

Raportaţi pagubele în 24 de ore

Cu toate acestea, mormanele de gheaţă adunate de hunedoreni de-a lungul trotuarelor dovedesc startul prost pe care l-a luat agricultura hunedo­reană în această primăvară. Şeful Direcţiei Agricole Hunedoara, Doinel Trandafir Găină, spune că, dacă vor să aibă acces la despăgubiri, hunedorenii trebuie să ştie că e abso­lut necesar să raporteze primăriilor de care aparţin pagubele la recolte în cel mult 24 de ore de la producerea acestora. „După fiecare sesizare, care trebuie să conţină specificarea tipului de cultură, a suprafeţei, a gradului de afectare şi valoarea unui hectar din acea cultură, o comisie de constatare va merge la faţa locului, ca să certifice existenţa pagubelor”, explică şeful Direcţiei Agricole a Judeţului Hunedoara. Acesta adaugă că, în lipsa acestei certificări, autorităţile nu pot lua în conside­rare nicio sesizare ulterioară.

Distrugerile, verificate de comisia de constatare

Apicultorul Ioan Horja spune că anul acesta albinele intră în plin sezon de cules cu lucrătoare puţine şi roiuri secătuite de ger

Potrivit autorităţilor, pe parcursul anilor anteriori au fost cazuri în care fermierii au aflat la câteva săptămâni sau luni de la producerea calamităţii că statul va oferi ajutoare, însă pentru aceştia a fost prea târziu. De asemenea, au fost şi hunedoreni care au raportat distrugerile la Primărie, dar nu au aşteptat vizita comisiei de constatare, ci au adunat culturile distruse şi s-au grăbit să înfiinţeze altele noi, pentru a-şi micşora paguba. Conform autorităţilor cu atribuţii în domeniu, după ce primesc sesizările de la fermieri sau proprietarii de gospodării din mediul rural, primăriile din tot judeţul trebuie să raporteze pagubele la Direcţia Agricolă, dar şi la Prefectură. Pe parcursul anilor anteriori despăgubirile acordate de stat hunedorenilor care s-au ales cu culturile distruse în urma calamităţilor naturale au fost cuprinse între 50-75 de lei pentru un hectar de fânaţ şi au ajuns până la 200 de lei, pentru un hectar complet distrus de culturi agricole. În cazul în care suprafaţa de teren nu a fost afectată integral, raportarea s-a făcut la procentul din suprafaţă afectat de calamităţi.

Albinele, înzăpezite în luna mai

Din nefericire, nu doar fermierii au de suferit din cauza schimbărilor climaterice foarte bruşte. Şi apicultorii spun că intră cu roiurile slăbite în primăvară, aşa că anul acesta recolta ar putea să fie una de subzistenţă pentru familiile de albine.

Intrăm în vară fără culegătoare de polen

„Ele nu reuşesc să acumuleze cât mănâncă. Acum câteva zile eu, spre exemplu, am fost nevoit să dau la fiecare stup câte o jumătate de litru de miere de tei, pentru că aceasta cristalizează mai repede. Dacă noaptea temperatura ajunge la sub 10 grade, albinele se adună­-n stup, pe puiet, ca să-l protejeze şi nu mai lucrează. Dacă temperatura coboară şi mai mult, iar stupul are mult puiet, rămâne puietul neacoperit şi poate apărea cea mai spurcată boală a albinelor, loca europeană, puiet răcit, o boală contagioasă. Stupul afectat de acest virus trebuie ars şi distrus. În perioada asta ar trebui să fie 15 grade dimineaţa, iar zilele acestea au fost doar cinci grade, ba chiar am avut dimineţi cu minus trei, când a dat bruma! La Grid, spre exemplu, unde noi culegeam salcâm, care e cel mai prietenos cu albinele, cel mai uşor de cules, e 80 la sută îngheţat. La Dăbâca, 90 la sută îngheţat. De la Dăbâca, până la Lunca Cernii a fost zăpadă! Deci, anul ăsta va fi un an compromis, pentru că şi teiul dă miere o dată la şapte ani. Asta doar atunci când a avut umiditate suficientă şi căldură echilibrată, de 27-28 de grade. Mai mult: culesul la tei este foarte greu şi uzează mult albinele, pentru că, chiar dacă floarea nu are nectar şi polen, lucrătoarele sunt păcălite de parfumul puternic şi muncesc la tei, dar vin tot cu guşa goală acasă. Oricum, din cauza vremii reci, acum, cea mai mare problemă a noastră este că, chiar dacă va fi vremea bună şi va fi floare, nu are cine s-o culeagă, pentru că a fost frig şi familiile de albine nu s-au dezvoltat”, explică apicultorul hunedorean Ioan Horja.

2015 – secetă, 2016 – frig

În această primăvară, agricultorii hunedoreni au plantat culturi pe aproape 36 de mii de hectare de pământ. Printre acestea s-au numărat culturi de porumb, cartof, floarea soarelui, orzoaică de primăvară sau ovăz. Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Agricultură Hunedoara, în acest an agricultorii hunedoreni au însămânţat, printre altele, 900 de hectare cu floarea soarelui, 1.900 de hectare cu ovăz, 950 de hectare cu orzoaică de primăvară şi 150 de hectare cu soia. Legumele au fost plantate, în judeţ, pe o suprafaţă de aproape 4.250 de hectare, plus culturi de porumb (aproape 19.000 de hectare) şi cartof. Conform specialiştilor în agricultură, din cauza secetei fermierii hunedoreni s-au reorientat anul acesta şi au semănat cu 3.300 de hectare mai puţin porumb faţă de anul trecut. Judeţul nostru are o suprafaţă totală de peste 280.000 de hectare de teren agricol. Aproape 79.000 de hectare sunt reprezentate de terenul arabil, păşunile ocupă peste 118.000 de hectare, fânaţele – aproape 83.000 de hectare, livezile peste 1.000 de hectare, în timp ce vii mai pot fi găsite pe o suprafaţă de numai patru hectare.