Minunaţii tineri care duc România înainte sunt printre noi

Sunt copii pe care România pariază pentru un viitor mai bun. Alexandra Marcu a devenit dintr-o fetiţă care îşi urma familia pe munte, una dintre cele mai tinere montaniarde de mare altitudine din lume. Elevul Paul Andrei Macarie a primit recent medalia de aur la Salonul de invenţii şi inovaţii de la Timişoara, după ce a uimit universitarii cu cubul său cu led-uri. Iar unii copiii se pregătesc să-şi transforme pasiunile în meserii cu care vor fascina lumea.

Laura Oană

Rareş Mihai Marcu are 11 ani şi este în clasa a IV-a muzică la Liceul de Arte “Sigismund Toduţă” Deva. Talentul său este unul aparte – este pasionat de stand up comedy. Sub ochii tăi, cu microfonul în mână, micuţul de-o şchioapă se transformă într-un actor desăvârşit, cu vocea lui Florin Piersic: “Uită-te, mă, cum se uită la mine! Ce-i faţa asta la voi, măi, băieţi, mă!? Erau închise toate shaormeriile din zonă sau ce? Fiţi puţin atenţi! Singurul lucru pe care aş vrea să-l mai sărut încă o dată sunt buzele Margăi Barbu, mă! Că mi-a şi zis săraca fată: “Floriniii! Ca tini unu’, unu’ nu mai e!”. Apoi, în doar câteva secunde, Rareş se poate transforma în Bendeac sau în Gigi Becali: „De pe la cinci ani cred că am început să imit oameni, urmăream filme sau oameni şi apoi …jucam. Îmi plac şi filmele cu Comisarul Moldovan”. Mama sa, Maria, spune că de la patru ani, micuţul a surprins-o cu preferinţa sa pentru filmele în care juca Florin Piesic: “În urmărea de la câţiva ani, în filmele cu Mărgelatu’, apoi a început să îl imite. Acum nu se desprinde de televizor când are Mihai Bendeac emisiune. De când e mic, a învăţat să cânte melodia lui Jean Constantin şi îi uimea pe toţi când fredona “Fir-ar mama ei de viaţă”. Şi acum îl roagă tot timpul cei care îl cunosc să cânte sau să interpreteze roluri pe oriunde mergem. De când e mic, e tot veselie în jurul lui.”  Rareş este conştient că trebuie să înveţe mult – îi place franceza şi o învaţă deşi nu i se predă la şcoală şi zilnic exersează acasă la pian. La şcoală, face repetiţii, de două ori pe săptămână cu profesoara lui, Andreea Lupu. Iese în oraş – se dă cu bicicleta, cu trotineta, cu skate board-ul sau îşi urmăreşte youtuberii preferaţi. Oricum e decis să ia şi lecţii de teatru. „îmi împart timpul, să-mi ajungă. Îmi place să fac lucruri. Mai mult, nu strică!”, este convins micul actor, decis să ajungă un mare comediant, care nu se lasă şi la despărţirea de public, devine iar Florin Piersic şi zice: „Vă pup, mă! De nu vă vedeţi!”

Fetiţa munţilor, ghid al curajului

“Iubesc drumeţiile, îmi iubesc ţara şi oraşul unde m-am născut. Eu nu cuceresc munţii pentru că ei nu trebuie cuceriţi, ci iubiţi şi protejaţi. Eu le cer permisiunea de a urca. Am trecut prin multe, am învăţat multe şi vreau să transmit mai departe cunoştinţele acumulate. Alexandra Marcu, montainner, life coach, professional speaker”, se prezintă deveanca pe care presa o alinta “Fetiţa munţilor”, ori “Cea mai înaltă fetiţă din lume”. La 18 ani, are site-ul ei unde îşi povesteşte aventurile din timpul ascensiunilor pe cei şase vulcani din „Circuitul celor şapte vulcani cei mai înalţi de pe fiecare continent”. A publicat deja o carte: „Alexandra şi cei şapte vulcani” şi a făcut subiectul unui film documentar despre ascensiunile sale, filmul „Evoluţii”, realizat de Daria Hupov. Practic, la vârsta ei, Alexandra este una dintre cele mai tinere montaniarde de mare altitudine din lume, este autor şi speaker motivaţional. Palmaresul ei impresionant a început să se scrie cu adevărat în 2010 când a urcat pe cel mai înalt vârf din Europa de Vest, Vârful Mont Blanc, la 4810 metri, dar a debutat încă din fragedă copilărie: “Părinţii mei m-au dus cu ei peste tot de când eram mică. Mama îmi tot spunea că există un spiriduş al muntelui şi mergeam ca să urmăresc spiriduşul. De când am început să cresc, mi-am dat seama ce ocazie extraordinară am, să călătoresc cu părinţii, să merg în expediţii alături de ei.”. Acum mai are de bifat un vulcan din circuit şi singurul motiv pentru care nu a ajuns  încă pe Vârful Sidley din Antartica este lipsa fondurilor. Între timp, are de lucru, pe lângă cursurile de la liceu: “Am ţinut câteva conferinţe: la Timişoara am vorbit celor de la Şcoala Waldorf, copii între 5 şi 10-11 ani. Mi-au cumpărat cărţile, mi-au pus o mulţime de întrebări, m-au rugat să le povestesc cum e pe munte, că şi-ar dori şi ei să urce pe vârfuri. ” şi uite aşa din poveste în poveste, s-a născut alt proiect: “Vreau acum să demarez un proiect care se numeşte “Academia Curajului”, un proiect destinat familiilor. Îi provocăm pe toţi iubitorii muntelui să vină cu familiile lor alături de noi, pe munte. Eu zic că este ceva fantastic – să poţi să mergi pe munte împreună cu părinţii tăi, să te vadă copilul, pe tine, ca părinte un exemplu, să vadă că şi tu faci ceea ce face el. Sunt foarte multe lucruri de văzut, o să avem tot felul de jocuri, copiii vor învăţa şi lucruri simple, de la cum să facă tot felul de noduri, iar fiecare cursant al Academiei Curajului va primi câte o brăţară tricoloră. Îi aşteptăm cu drag. Oricine îşi doreşte poate să vină – am chiar un prieten care are 35 de ani şi a spus că vorbeşte cu mama lui. Fiecare e copil în felul său”. Prima provocare în acest proiect va fi Retezatul Mic, iar prima aventură este deja stabilită pentru 25 şi 26 iunie. Iar Alexandra merge mai departe: “Vrem să-i şi scoatem din judeţul Hunedoara, să vadă şi restul ţării. Vrem să ajungem peste tot. E atât de mare lumea asta. Vrem să le vorbim în limbi străine, să înveţe altfel franceza, engleza sau spaniola. Limbile străine, precum călătoriile, îţi deschid un univers. Pentru cei şi mai curajoşi, în perioada august – septembrie, facem o călătorie în Turcia, pe Vârful Ararat, excursie pentru care avem deja solicitări. Motto-ul echipei Marcu pentru acest proiect este: ”Familia mea este echipa mea.”

Cubul lui Macarie

Paul Andrei Macarie este elev în clasa a X-a la Colegiul Tehnic Dragomir Hurmuzescu şi frecventează cursurile de la Palatul Copiilor, la Construcţii Electronice. Zilele acestea a câştigat medalia de aur cu primul cub la care a lucrat, unul de dimensiunea 8x8x8, cu 500 de led-uri. Acum e gata însă un cub mult mai mare. Ambele pot fi folosite la simularea de secvenţe de lumini, litere, obiecte, animaţii 3D. “Este un cub 16x16x16 şi are 4.096 de led-uri. Am lucrat la el aproximativ patru-cinci luni şi l-am terminat la jumătatea lunii aprilie. Programat corespunzător, el poate „face” orice formă, fiind un cub 3D. Poate fi folosit şi ca material didactic pentru elevii de la informatică, care pot exersa pe el”, explică proaspăt medaliatul inventator. Andrei a participat la salon cu ajutorul Asociaţiei Corneliu Group, care şi-a propus să promoveze tinerii inventatori din judeţ, pe Andrei Macarie şi Răzvan Mărcuş. Astfel, au reuşit să participe la trei saloane internaţionale desfăşurate în ţară de unde s-au întors cu peste 20 de diplome şi medalii. Corneliu Birtok Băneasă spune că acest cub cu leduri a impresionat universitarii, chiar de la primul salon:

„Toţi au fost uimiţi! Încă de la primul salon ştiu că profesorilor de la Universitatea Tehnică din Cluj nu le venea să creadă că este elev de clasa a X-a şi spuneau că studenţii de la ei, de la Informatică sau Electronică nu ar fi făcut asemenea cuburi, nici chiar mai mici. Andrei a fost apreciat de la început şi bineînţeles că rezultatele si perseverenţa şi pasiunea lui a fost răsplătită cu o medalie de aur. Am fost bucuros pentru că organizatorii au acceptat să premieze şi aceste proiecte, pentru că, neavând cerere de brevet sau brevet, este destul de greu să participi într-un salon de inventică. Toţi au fost însă entuziaşti şi au vrut să sprijine tinerii talentaţi. Mă bucur pentru Andrei Paul Macarie că a evoluat foarte bine, în sensul că a evoluat de la acel cub de 512 de leduri la un cub care are peste patru mii. Cu siguranţă va obţine şi alte premii şi îşi va dezvolta creativitatea şi va face lucruri deosebite. Cât putem, îi susţinem şi le mulţumim profesorilor care ne-au format şi tuturor celor care ne sprijină. ” Iar Andrei nu are de gând să se oprească aici. Are planuri mari:

„Următorul proiect va fi un cub la fel de mare, sper, dar va fi un RGB, adică va avea cele trei culori de bază –red, green, blue (roşu, verde, albastru, n. red.)-, care va reda astfel toate culorile, nu doar albastru precum cele făcute până acum.” Pe lângă Andrei, la salonul de la Timişoara, au mai fost premiaţi alţi doi inventatori din judeţ. Răzvan Mărcuş a primit medalia de aur şi Premiul special al Universităţii Politehnica Bucureşti, pentru husa specială ce permite încărcarea telefonului mobil, fără conectare la o priză. Hunedoreanul Alin Bertean medalia de argint pentru proiectul său de design auto. Asociaţia CORNELIUGROUP a primit premiul special pentru activitate din partea Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, “Regele Mihai al României”.