Săptămâna în presa locală

Mesagerul Hunedorean

Maximilian Gânju

Masivele Retezat, Vâlcan şi Parâng, monitorizate de salvamontişti

Câteva zeci de mii de turişti se estimează că vor ajunge în sezonul de vară pentru a-şi petrece concediul în Munţii Retezat. Salvamontiştii intră în „alertă”, pentru că afluxul de turişti aduce cu sine şi un număr crescut de accidente.

În toate staţiunile montane din judeţul Hunedoara vor activa odată cu deschiderea sezonului aproape 100 de salvatori montani, care vor asigura atât intervenţiile la evenimente, cât şi permanenţa la refugiile montane. Deja, Serviciul Public Judeţean Salvamont Hunedoara şi-a stabilit planul de intervenţie pentru acest sezon şi se fac ultimele pregătiri la taberele de permanenţă.
„Ne pregătim acum pentru afluxul de turişti, din data de 15 iunie ridicăm taberele de permanenţă în munte. Odată cu deschiderea sezonului este de lucru, pentru că turiştii se răspândesc în tot masivul. Toate formaţiile de salvatori montani lucrează în sezon şi avem opt puncte de permanenţă în tot judeţul, unde sunt câte doi voluntari tot timpul. Echipele de câte doi salvatori stau câte o săptămână în munte, la punctele de permanenţă, şi apoi se schimbă între ele”, spun reprezentanţii acestora din judeţ. Numărul salvamontiştilor care intervin la accidente, în toate masivele din judeţ, este la limită, iar conducerea serviciului spune că ar fi nevoie în special de tineri care să intre în Salvamont.

Ziarul Hunedoreanului 

Daniel Guţă

Înşelată de două femei, care i-au cerut să le ajute să facă un act de caritate

O femeie de 69 de ani din Hunedoara a reclamat că a fost înşelată de două necunoscute, care i-au sustras din locuinţă 1.630 de lei.

Cele două femei s-au prezentat la uşa pensionarei sub pretextul că „dau de pomană pentru o vecină” din alt bloc. Au intrat în locuinţa hunedorencei având asupra lor o farfurie cu diferite produse şi o bancnotă de 200 lei. Apoi i-au solicitat acesteia să le schimbe bancnota, din care să îşi oprească o sută de lei pentru a cumpăra lenjerie pentru „pomana” acelei vecine.

„Persoana vătămată a mers în bucătărie, unde avea o sumă de bani într-o pungă din plastic, a schimbat bancnota de 200 în bancnote de 50 lei, pe care a vrut să le dea celor două persoane, însă acestea au refuzat spunând să au nevoie de bancnote de 100 lei. În acest timp, una dintre autoare i-a spus persoanei vătămate să meargă în balcon pentru a rosti rugăciunea „Tatăl nostru”, moment în care cealaltă suspectă a intrat în bucătărie, de unde a luat punga cu suma 1.630 lei”, a informat Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara. Poliţia face cercetări pentru a le identifica pe cele două femei acuzate de furt.

Gazeta de Dimineaţă

Denisa Golgotă, aur și argint la europenele de la Berna

Gimnasta Denisa Golgotă, pregătită la CNS Cetate Deva, a obținut, duminică, la Campionatele Europene dedicate junioarelor titlul continental la sol și cel de vicecampioană europeană la sărituri.

”Denisa Golgotă e campioană europeană la sol și medaliată cu argint la sărituri! România a trăit periculos azi la Berna unde Olivia Cîmpian și Ioana Crișan s-au accidentat, din păcate, prima la sărituri și ultima la bârnă.Denisa a punctat frumos la sărituri unde, cu 14.233, a luat argint, la egalitate cu italianca Basile. Aurul a revenit unei alte italience, Maggio. Finala de la sol a adus singurul aur pentru delegația României, prin Denisa Golgotă, reușind la ultima execuție din concurs să închidă și clasamentul, sărindu-i în brațe antrenorului Nicolae Forminte”, informează Federația Română de Gimnastică.

Sportiva de la Deva a obținut pentru execuția de la sol un punctaj de 13.933, care i-a permis să-și adjudece aurul.

Podiumul a fost completat de britanica Kinsella și rusoaica Prebeinosova.

Palmaresul României la Campionatul European: un aur, un argint și trei medalii de bronz.

Servus Hunedoara 

Diana Mitrache

Se închide traficul pe Defileul Jiului

Vor fi restricții de circulație în Defileul Jiului. Firma spaniolă, care lucrează acum la reabilitarea arterei rutiere, a cerut oprirea temporară a activității pe acest tronson de drum, dar, deocamdată, se așteaptă aprobările necesare.

Artera din Defileul Jiului nu va mai fi practicabilă 24 de ore din 24, însă restricțiile încă nu au fost anunțate. Constructorii au cerut astfel de întreruperi de circulație, dar abia săptămâna viitoare ar putea să primească aprobarea. „Constructorul a solicitat restricții cu închiderea circulației, dar, deocamdată, dosarul este la București la CNADNR. Urmează să se aprobe în comisia mixtă, formată din IGPR, Direcția Rutieră și CNADNR, după care se va trece la semnalizarea restricțiilor, montarea semnelor și se încheie procesul verbal, după care se va închide. Nu de luni, s-a creat o confuzie, și vor fi câteva zile în care se va mediatiza”, a explicat Ion Tudor, șef CNADNR Gorj.

Proiect în valoare de 185 de milioane de lei

Lucrările din Defileul Jiului sunt executate de firma spaniolă Copisa, iar proiectul are o valoare de 185 de milioane de lei. Drumul trebuia finalizat până în luna decembrie a anului trecut, dar lucrările au fost sistate din 15 noiembrie, din cauza vremii nefavorabile. Muncitorii au revenit de curând, iar acum vor să întrerupă circulația ca să poată lucra. Cât timp Defileul Jiului va fi închis circulației, reprezentanții Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România au transmis care sunt și rutele ocolitoare. Este vorba de trei variante de drum. Prima variantă este DN 67 km 83+100 (Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea) – DN 7 km 170+750 (Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebeș – Simeria) – DN 66 km 210+555 (Simeria – Hațeg – Petroșani). A doua variantă este DN 67 km 83+100 (Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin) – DN 6 km 337+825 (Drobeta Turnu Severin – Orșova – Caransebeș) – DN 68 km 5+300 (Caransebeș – Hațeg) – DN 66 km 70+336 (Hațeg – Petroșani). A treia variantă ocolitoare este DN 66 km 83+100 (Târgu Jiu – Filiași) – DN 6 km 264+995 (Filiași – Strehaia – Drobeta Turnu Severin – Orșova – Caransebeș) – DN 68 km 0+000 (Caransebeș – Hațeg) – DN 66 km 70+336 (Hațeg – Petroșani).

HunedoaraMea.ro

Un vas ceramic descoperit pe șantierul autostrăzii Șoimuș – Orăștie, expus la Muzeul din Deva

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva le propune vizitatorilor, începând cu data de 1 iunie, o altă piesă în cadrul acţiunii intitulate „Exponatul lunii”, piesă ce poate fi admirată în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Exponatul lunii iunie 2016 a intrat în patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane în timpul cercetărilor arheologice efectuate în anul 2011 pentru construirea lotului de autostradă Șoimuș – Orăștie.

Potrivit reprezentanților MCDR, este vorba despre o piesă confecționată din lut și reprezintă un mic vas ceramic reproducând un model de ambarcațiune. Dimensiunile vasului sunt reduse (10,2 x 8,8 x 5,5 cm), iar modelul de barcă are o formă ovală. Obiectul face parte din categoria ceramicii semifine, este confecționat din lut bine frământat, având ca degresant nisip cu bobul mic. Atât extremitățile vasului, reprezentând prova și pupa bărcii, cât și marginea superioară a acestuia sunt marcate cu un decor realizat prin impresiuni triunghiulare executate cu un instrument cu vârf ascuțit.

Situl arheologic de la Șoimuș – „Teleghi”, amplasat pe terasa înaltă a Mureșului, cuprinde vestigii aparținând unor diverse perioade istorice. Zona de locuire aparținând epocii bronzului, cercetată în cursul anului 2011 s-a aflat în partea vestică a sitului și a cuprins câteva sute de complexe arheologice. În cadrul gropilor cu resturi menajere au fost descoperite cantități impresionante de cochilii de scoici de râu (specia Unio) întregi și sparte, vertebre și oase de pește. Acestea dovedesc că oamenii epocii bronzului care locuiau în așezarea de la Șoimuș se deplasau cu barca pe râu, practicau intens pescuitul, iar moluștele și peștii constituiau o parte importantă a alimentației lor. Bărcile cu fundul plat, cum este și modelul de ambarcațiune prezentat, sunt potrivite pentru apele liniștite, fără valuri mari, oferind o bună stabilitate la pescuit.

Glasul Hunedoarei

Raluca Stroia

Flaviu Sebastian Bălan, băieţelul de 10 ani din Deva care a impresionat ţara cu talentul său la pian

Cântă uimitor la pian, are o ambiţie de fier şi tot ceea ce îşi doreşte momentan este să îşi poată schimba pianul de acasă cu unul mult mai performant. Este vorba despre Flaviu Sebastian Bălan, un băieţel de numai 10 ani din Deva, care a reuşit să adune în toată „cariera” sa zeci de premii I, la concursuri şi olimpiade şcolare.

Muzica clasică este cea care aduce liniştea în suflet, iar în vremurile noastre foarte puţini o mai ascultă sau o fredonează. Melomanii şi psihologii sunt de părere că un concert la pian poate schimba starea de spirit a omului în câteva minute. De această părere este şi Flaviu Sebastian Bălan, un băieţel de numai 10 ani, din Deva. Sebastian este elev în clasa a III-a la Liceul de Arte „Sigismund Toduţă” Deva, secţia muzică, şi cântă la pian de la şase ani. Pasiunea pentru pian şi muzica clasică şi-a descoperit-o în urmă cu patru ani, când a auzit pentru prima dată melodia „Balada” a lui Ciprian Porumbescu, pe telefonul mătuşii sale, Fica. De atunci, micuţul ascultă numai muzică clasică, iar orice melodie îi ajunge la urechi o reproduce la pian. „Prima piesă cântată de Sebastian la pian a fost ‹Balada› lui Ciprian Porumbescu. Aceasta a ascultat-o pe telefonul meu şi de atunci l-am pus să asculte numai muzică clasică. I-a plăcut foarte mult şi orice piesă asculta, imediat învăţa să o cânte la pian. Când era la grădiniţă, doamna lui învăţătoare l-a ascultat într-o zi cântând la pian şi ne-a dat numărul de telefon al doamnei Doina Ona (n. red. profesoara de pian a lui Sebastian). De atunci, nepotul meu a început să facă ore de pian, în particular, şi să se perfecţioneze. Când a ajuns în clasa pregătitoare a participat pentru prima dată la o competiţie. Îmi aduc aminte că a fost la Festivalul – Concurs <Johann Sebastian Bach>, de la Cluj, unde a obţinut premiul de excelenţă. Şi de acolo au urmat o sumedenie de premii”, povesteşte mătuşa băiatului, Fica.

Zeci de premii I, de excelenţă şi doar un loc II în palmares

Micul pianist are o ambiţie de fier, iar la concursuri sau olimpiade şcolare nu îi place să termine pe locul secund, ci doar să fie cel mai bun. Dovadă sunt zecile de premii I sau de excelenţă pe care le-a obţinut la competiţiile locale, regionale sau naţionale la care a participat. „Am fost la concursuri la Petroşani, Cluj, Arad, Bucureşti, Timişoara, Târgu Jiu, Sighetu Marmaţiei, Oradea, Lugoj etc. şi la aproape toate am obţinut premiul I sau de excelenţă. De când am început să cânt la pian, am obţinut un singur loc II, la o competiţie la Petroşani, anul trecut. În plus, la cinci concursuri am fost selectat de juriu să cânt în Gala Laureaţilor. De toate premiile obţinute m-am bucurat, dar cel mai fericit am fost când la olimpiada zonală de pian, de la Arad, am obţinut premiul I, cu 100 de puncte şi am fost selectat să reprezint zona de vest la olimpiada naţională de la Bucureşti. La momentul respectiv, ăsta era visul meu, să pot să reprezint zona de vest a ţării la o competiţie naţională şi am reuşit”, a precizat pianistul.

(…)

Visul lui Sebastian este să ajungă un celebru pianist

Tânărul susține că marea lui pasiune este pianul și… iar pianul. În fiecare zi, Sebastian alocă pasiunii sale aproximativ 3 ore (în afara orelor de curs), iar din fericire, acesta spune că până acum nu a avut nicio problemă cu vecinii. Ba mai mult, aceștia îl felicită ori de câte ori au ocazia, iar dacă micuțul face o pauză de câteva zile, îl opresc vecinii pe scara blocului și îl întreabă ce s-a întâmplat de nu mai cântă. Visul lui Sebastian este să ajungă un celebru pianist, să aibe concerte în toată țara și în străinătate, iar după felul în care își desfășoară activitatea și pune suflet în melodiile sale, are toate șansele ca acest vis să devină o realitate. Dar, până atunci Sebi susține că are nevoie de un pian mult mai performant, deoarece cel pe care face repetiții acasă nu este unul foarte bun. „O doamnă profesoară din SUA m-a auzit odată cum am cântat la școală și s-a decis să îmi dăruiască un pian, căruia îi și mulțumesc pe această cale. Este un pian bun, dar pentru ceea ce îmi doresc eu mi-ar trebui unul mult mai mare și mai performant, pe care să mă pot pregăti la un alt nivel. Prețul la un astfel de pian pleacă de la 2.500 de euro, iar eu momentan nu am acești bani. Dar am speranța că pe viitor voi putea face rost de suma necesară și voi putea cânta și eu pe un pian ‹ca lumea›”, a încheiat Sebastian Flaviu Bălan.