Săptămâna în presa locală

Articolul a fost vizualizat de 1,104 ori

1

Servus Hunedoara

Diana Mitrache

Îngeri pentru bătrânii singuri

 

Zi de zi, opt ore, dar și mult peste program, o mână de oameni cu suflete mari devin îngeri pentru bătrânii singuri. Le fac cumpărături, le alină dorul de cei care au plecat, le plătesc facturile și le aduc medicamente. Fără ei, viața a aproape 100 de bătrâni din zona municipiului Petroșani ar fi un calvar. Poveștile lor sunt cutremurătoare, iar sprijin le sunt acești tineri care îi ajută, ca voluntari de la Caritas. Vă spunem acum o poveste din care am aflat că asistenții de la Caritas sunt adevărați îngeri.

Doamna Vicenția ne-a întâmpinat foarte veselă și ne-a mărturisit, în glumă, că are 24 de ani și că, dacă ar fi la fel de sănătoasă pe cât este de vorbăreață, ar fi nemaipomenit. Dar nu este așa. A uitat, însă, de ceilalți 60 de ani, atunci când cele două femei de la Caritas, care i-au devenit îngeri apropiați, așa cum îi numește ea, au ajuns în vizită. Și-au făcut socotelile, i-au adus cumpărăturile, i-au luat tensiunea și i-au alinat durerea din suflet. Nu mai are mai pe nimeni acasă, iar Cecilia și Adina sunt noii ei copii. Bătrâna se mișcă extrem de greu și chiar s-a scuzat că nu poate fi o gazdă adevărată, așa cum și-ar fi dorit, dar se sprijină într-o cârjă și pășește extrem de greoi. „Simți un om când îți face ceva din inimă și nu te refuză niciodată cu nimic. Aceste fete, că-s astea două, pe care le știu de vreo 7 ani, sau altele, care vin când sunt ele în concediu, nu le laud degeaba. Ce nu fac ele? Vin și îmi iau necesarul de medicamente, se duc la doctor, raportează cum stau, îmi aduc răspunsul. Le dau banii, fac cumpărături, o dată la o săptămână. Le sun la telefon și le spun că nu am pâine și nu m-au refuzat niciodată, indiferent cât era ceasul când am apelat la ele”, ne mărturisește doamna Vicenția Văsieș, pensionară din Petroșani, care locuiește la parterul unui bloc din zona de Nord a orașului.

De patru ani nu a mai ieșit din casă

Fiică de preot din Bistrița, doamna Vicenția a ajuns la Petroșani atunci când s-a măritat, iar de 18 ani este văduvă. Are un băiat, care a plecat în Anglia să lucreze ca topograf și aici a mai rămas cu nepoții din partea surorii sale răposate. Singurătatea, însă, nu a răpus-o și este extrem de fericită, atunci când vine cineva la ea, ca să schimbe o vorbă. Ea își amintește exact când a ieșit ultima dată din casă, cu lacrimi în ochi. „Să tot fie vreo patru ani de când nu am ieșit din casă, dacă nu mai mult. Că ar fi trebuit să scriu ziua aia, dar nu am scris-o. Sunt patru ani…”, mărturisește bătrâna doamnă. A fost contabilă la viața ei și acum se vede asta, pentru că pe măsuța de lângă pat are multe hârtii, chitanțe, toate prinse cu agrafe de hârtie și multe, multe calcule, legate de cheltuielile cu pensia. Își ține mintea ocupată citind, dezlegând cuvinte încrucișate, ori privind la TV, iar singurătatea îi este alinată și de prezența fetelor.

„Omul te simte”

Pragul i-l trec periodic asistenții de la Caritas, care fac minuni cu fiecare dintre acești oameni rămași singuri. Și nu sunt puțini. „Centrul nostru de îngrijire la domiciliu are 54 de bătrâni în Petrila, iar 44 în Petroșani. Sunt oameni singuri. Foarte puține persoane trec pe la ei, de aceea sunt o categrie de beneficiari ai serviciilor nostre foarte greu accesibili. Ei sunt singuri, acasă, fără îngrijire, iar de cele mai multe ori, nu au nevoie de îngrijire de specialitate, ci doar, din când în când, ca cineva să vină pe la ei și să îi bage în seamă”, explică Alexandru Kelemen, cel care coordonează activitatea la Caritas în Valea Jiului. Exact asta fac cele două femei, Adina și Cecilia, care de peste 10 ani fac doar ca astfel de bătrâni să zâmbească. „Completăm lipsurile lor. Mai ales atunci când trebuie să se deplaseze, pentru că ei nu pot. Facem noi deplasarea la medic, unde ei nu ajung, le aducem chitanțele și le plătim facturile și facem, practic, orice. Stăm de vorbă cu ei. Ei ar vrea mult mai mult, dar nu avem timpul necesar, că sunt mulți. În funcție de nevoi, mergem și la 20 de bătrâni pe zi. Ei ne anunță de ce au nevoie, până la ora 16,00, poate 17,00 ori chiar mai târziu”, susține Cecilia Șotângă, asistent social Caritas, pe care bătrânii o iubesc la fel de mult cum îi iubește și ea. Asta și pentru că ne-a mărturisit că se descurcă mai bine cu această categorie socială, decât cu copiii, spre exemplu.

„Sunt momente când e foarte greu, pentru că ai vrea să ajuți omul mult mai mult, dar, pur și simplu, nu poți. Și doamna Vicenția ne emoționează foarte mult, pentru că noi chiar tot ce facem, facem din inimă, iar aici nu poți să vii să muncești fără să pui suflet. Omul te simte, dacă vii doar la serviciu sau pui suflet în ceea ce faci”, a completat-o și colega sa Adina Roman.

Proiectul se dorește a fi extins

Acești bătrâni, precum doamna Vicenția, locuiesc singuri, departe de cei dragi, care poate s-au stins prea repede de lângă ei, iar speranța le vine de la cei care le trec pragul ca să le ia tensiunea, ori poate doar să le fie companie pentru o scurtă poveste. Sistemul ar purtea fi extins, iar cei de la Caritas caută soluții pentru a-i ajuta și pe bătrânii din Vestul Văii Jiului. „Programul de îngrijiri la domiciliu este deschis la Petroșani din 1996, deci avem ceva experiență și încercăm, în acest moment, să extindem acest proiect la nivel de Valea Jiului și poate chiar la nivel de județ”, a mai spus Alexandru Kelemen. Cel mai greu le este asistenților atunci când astfel de oameni, pe care apucă să îi aprecieze ca pe bunicii lor, se sting ori suferă de boli incurabile. Atunci, sprijinul lor este prea puțin, deși bătrânii sunt extrem de mulțumiți cu simpla lor prezență. Serviciile la domiciliu nu sunt extraordinar de dezvoltate, iar azilele, puține la număr, sunt pline de bătrâni. Ceea ce fac tinerii de la Caritas este, însă, sacrificiul pe care copiii acestor bătrâni nu au mai apucat să îl facă, pentru că fie sunt foarte departe în țări străine, fie s-au stins înaintea părinților lor, rămași singuri pe lume.

 

2

Glasul Hunedoarei

Ciprian Iancu

Încă un pas spre salvarea bisericii din Vălari

Cel mai mic lăcaş de cult din lemn (declarat monument istoric) din România va avea, peste câteva zile, un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic pentru a fi salvat de la dispariţie. Biserica de lemn din Vălari, veche de peste două secole, ar putea deveni, cu adevărat, obiectiv turistic.

 

„Suntem aproape gata cu studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. Avem un parteneriat cu Fundaţia «Pro Patrimonio», care s-a angajat să suporte costurile întocmirii celor două documente. Per total, necesarul financiar ar fi de 100.000 de euro, cu tot cu împrejmuiri, căi de acces şi toate «accesoriile» necesare. Din păcate, nu cred că vom ajunge la faza lucrărilor efective în acest an. Nu avem încă o sursă de finanţare sigură. Încercăm pe fondurile aflate la dispoziţia Grupului de Acţiune Locală Ţara Haţegului – Ţinutul Pădurenilor. Fiind vorba de bani europeni, procedurile de lucru sunt şi mai stufoase. Mai rău, doar monumentele de categoria B sunt sprijinite prin Programul Operaţional Regional, pe când biserica de la Vălari este monument de categorie A. Am întârziat puţin şi din cauză că, în acea zonă, a trebuit să realizăm un plan urbanistic zonal, în care să fie prevăzute anumite restricţii urbanistice pentru aria dimprejurul monumentului”, spune primarul (reales) al comunei Topliţa, Nicolae Cerişer.

Biserica de lemn din Vălari a fost construită în secolul al XVII-lea, după unii istorici, în timp ce alţi specialişti o datează cu un veac mai târziu. Tehnicile de construcţie folosite de meşteri fascinează şi acum. Pentru vizitatorul simplu, dimensiunile bisericii (în care trebuie să stai aplecat dacă ai mai mult de 1,80 înălţime) sunt cele care frapează. În biserică nu încap, simultan, mai mult de 15 persoane.

 

 

Mesagerul Hunedorean

Maximilian Gânju

Alin Simota s-ar ascunde în Dubai şi ar putea obţine rezidenţă

 

Fostul consilier judeţean Alin Simota, controversat afacerist din Petroşani, a fost dat în urmărire naţională şi în consemn la frontieră, după ce Tribunalul Hunedoara, în ianuarie 2016, a hotărât că acesta trebuie să se întoarcă în detenţie şi să-şi finalizeze condamnarea la doi ani de închisoare pe care a primit-o în anul 2014 pentru conflict de interese.
După pronunţarea sentinţei Tribunalului Hunedoara, Simota nu a fost găsit acasă şi nici în alte locuri de către poliţiştii hunedoreni, motiv pentru care a fost dat în urmărire naţională şi internaţională. Aproape jumătate de an s-a speculat că Alin Simota se ascunde într-o ţară din America Latină, care nu are acord de extrădare cu ţara noastră. Totuşi, apropiaţii afaceristului spun că s-ar ascunde în Dubai şi încă ţine legătura cu cei din ţară şi cu avocaţii săi care-l reprezintă în procesele aflate pe rol. Simota ar fi început demersurile pentru rezidenţa în Emiratele Arabe Unite (EAU). Practic, prin înfiinţarea unei societăţi proprii într-o zonă liberă EAU, Alin Simota poate primi viză de investitor pe trei ani. Viza poate fi prelungită după această perioadă, ori are posibilitatea să nu părăsească ţara şi atunci viza nu expiră.
Emiratele Arabe Unite nu au acord de extrădare cu ţara noastră decât în cazuri de crimă, trafic de arme sau droguri, iar Simota nu are condamnări pentru asemenea infracţiuni. Controversatul afacerist a fost condamnat în anul 2014 la doi ani de închisoare pentru conflict de interese, deoarece în perioada în care a fost consilier judeţean (2008-2012) firma la care era administrator a derulat afaceri cu Consiliul Judeţean Hunedoara. Ulterior, a mai primit o altă condamnare şi are pe rolul instanţelor o serie de dosare penale, cel mai renumit fiind instrumentat de DIICOT, pentru crimă organizată şi infracţiuni cu violenţă.

4

 

Ziarul Hunedoreanului

Daniel Guţă

Drumul de basm. S-a redeschis Transalpina, şoseaua care taie crestele Parângului

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a anunţat redeschiderea şoselei Transalpina, începând de sâmbătă dimineaţă, după mai mult de jumătate de an în care accesul maşinilor pe acest tronson a fost interzis din motive de siguranţă. Şi în prezent, şoferii sunt sfătuiţi să circule cu prudenţă, iar accesul cu maşinile pe Transalpina în timpul nopţii este interzis. De asemenea, nu este permisă circulaţia maşinilor cu masa mai mare de 3,5 tone.

„Începând din 11 iunie 2016, ora 07:00, s-a deschis circulaţia rutieră pe DN 67C, pe sectorul de drum cuprins între km 34+500 – km 59+800.Precizăm că accesul autovehiculelor în intervalul orar 20:00 – 07:00 este strict interzis. De asemenea, viteza maxima de circulaţie pe sectorul de drum menţionat este de 30 km/h. Accesul pe acest tronson de drum fiind permis doar autovehiculelor cu masa mai mică sau egală de 3,5 tone”, au informat reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania.

Sâmbătă, pe o vreme capricioasă, locurile de popas de pe marginea şoselei care traversează mai multe creste ale Munţilor Parâng au fost ocupate de călători dornici să facă fotografii sau să se relaxeze în mijlocul unor peisaje impresionante. Ploaia, ceaţa şi cele câteva raze de soare ivite pentru scurt timp deasupra Transalpinei au contribuit la decorul schimbător înfăţişat turiştilor. Transalpina, numită popular Drumul Regilor, deoarece a fost amenajată în vremea regelui Carol al II-lea  este cea mai înaltă şosea din România. Străbate pe creste Munţii Parâng, de la Novaci (Gorj) până la Sebeş (Alba), pe o lungime de aproape 148 de kilometri. DN 67 C are punctul cel mai înalt în Pasul Urdele, unde ajunge la 2.145 de metri. Şoseaua străbate Carpaţii Meridionali de la sud la Nord, traversând Masivul Parâng şi este paralelă cu Valea Jiului şi Valea Oltului.

 

5

Gazeta de Dimineaţă

Percheziții la hoți de utilaje din Uniunea Europeană. Procurorii DIICOT au descins în șase județe printre care şi Hunedoara

 

Procurorii DIICOT au descins, joi dimineață, la mai multe persoane suspectate că au furat utilaje agricole și industriale din Franța. Potrivit Opinia Timișoarei, procurorii și jandarmii fac percheziții la membrii unei grupări specializate în furt și vânzarea de utilaje agricole și industriale, fiind vizate persoane din județele Timiș, Arad, Bihor, Hunedoara și Prahova.

Potrivit DIICOT, perchezițiile au avut loc pe raza judeţelor Timiş (4), Alba (10), Bihor (9), Hunedoara (4), Prahova (2) și Arad (1), în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în furt de utilaje agricole.

Tractoarele de mari dimensiuni și alte utilaje erau sustrase tocmai din Franța, din reprezentanţe, aduse în România cu documente false și vândute apoi în țară, la jumătate de preț, dar după ce li se ștergeau seriile pentru a nu fi identificate.

Cap al grupării ar fi, potrivit Agerpres, Cornel Daniel Cuntan (fost Irimia, zis “Banatu”), cel care a făcut parte și din dosarul utilajelor furate din Uniunea Europeană, instrumentat în 2011 de BCCO Alba, condusă de Traian Berbeceanu.

În acel dosar, fostul şef SRI Alba, Ioan Tarnu, alături de peste 30 de inculpaţi din Dosarul utilajelor agricole furate au fost trimişi în judecată în iunie 2011, de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Hunedoara. Reamintim că gruparea infracţională era specializată în furturi de utilaje agricole din Uniunea Europeană, iar prejudiciul produs de aceştia a fost estimat la valoarea de 4,5 milioane de euro.

Membrii grupării au furat utilaje agricole (tractoare) în valoare de 4 milioane de euro din ţări din vestul Europei. Ulterior, tractoarele erau introduse ilegal în ţară unde se realizau documente false de provenienţă.

Cinci inculpaţi şi-au recunoscut faptele, în 2011, şi au primit pedepse reduse, printre acestea figurând și Cornel Daniel Irimia, prins acum de procurori într-un nou dosar.

În noul dosar a fost înființată o comisie rogatorie, la audierile de la Timișoara participând și un procuror francez.

Prejudiciul este estimat la un milion de euro.

 

 

 

 

About Administrator