Numărul donatorilor scade! Necesarul de transfuzii a crescut cu 50 la sută!

 Dacă fiecare cetăţean sănătos ar dona o singură dată pe an, nu ar mai apărea nicio criză de sânge, spun medicii. Săptămâna aceasta autorităţile sanitare celebrează donatorii de sânge din întreaga lume. Campania, „Sângele ne uneşte pe toţi”, urmăreşte să-i facă pe hunedoreni să înţeleagă nevoia de donare regulată, în condiţiile în care cererea de sânge este în creştere, ca urmare a numărului tot mai mare de intervenţii chirurgicale, dar şi a complexităţii acestora.

În judeţul Hunedoara funcţionează trei centre fixe de recoltare zilnică, la Deva, Hunedoara şi Petroşani. Pe lângă acestea, tocmai ca urmare a creşterii cererii de sânge, autorităţile au mai deschis încă cinci centre unde recoltarea se face doar în anumite zile: unul la Haţeg, două la Simeria, unul la Brad şi, mai nou,  la Orăştie, centru redeschis chiar anul acesta. Victoria Hălmagi, reprezentanta Centrului Judeţean de Transfuzie Sanguină Hunedoara, a declarat că sunt hunedoreni care au donat chiar şi de zeci de ori de-a lungul vieţii, ajungând la o cantitate totală donată de 40 de litri.

Bărbaţii pot dona de trei ori pe an

Medicii mai spun că intervalul minim dintre donări este de 70 de zile. Recomandarea Uniunii Europene este ca bărbaţii să doneze de trei ori pe an, iar femeile de două ori, pentru ca donatorii să ofere organismului timpul necesare pentru refacerea hemoglobinei. În perioada de toamnă-iarnă necesarul de sânge creşte, ca urmare a creşterii numărului accidentelor rutiere, dar şi a numărului mai mare de intervenţii chirurgicale, în comparaţie cu sezonul estival, când o parte importantă a medicilor sunt în concediu. În plus, tot în perioada de toamnă-iarnă se reactivează foarte multe ulcere şi hemoragii digestive. Din păcate, rapoartele Centrului Judeţean de Transfuzii arată că, în ciuda numărului tot mai mare de centre de recoltare pe care autorităţile sanitare le-au deschis pentru hunedoreni, numărul donatorilor este într-o scădere uşoară, dar constantă: 6.700 de donatori în 2013, 6.600 – în 2014 şi 6.570, anul trecut.  Victoria Hălmagi spune că, până în acest moment, peste 3.500 de hunedoreni au donat sânge, dar adaugă că se aşteaptă ca în lunile de vară numărul donatorilor să scadă simţitor, în condiţiile unei creşteri a cererii de transfuzii cu 50 la sută!

Şapte tichete de masă şi o zi liberă la serviciu

Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică anunţă că donatorul are dreptul să primească rezultatele testelor efectuate pe sângele recoltat: Rh, grupă sangvină, hepatitele B şi C, HIV/SIDA, HTLV (leucemie), VDRL (sifilis), ALT (probe hepatice). Toate datele sunt confidenţiale. La cerere, donatorii pot să ceară şi alte analize gratuite (calcemie, glicemie, transaminaze, colesterol, EKG, radiografie pulmonară). Acestea presupun o nouă recoltare la sediul centrului de transfuzii. De asemenea, donatorul va primi o zi liberă de la locul de muncă, în cazul angajaţilor cu contract de muncă sau o zi scutire de frecvenţă, în cazul elevilor, studenţilor şi militarilor, în ziua donării. El va putea cere şi decontarea cheltuielilor de transport, dacă are domiciliul sau reşedinţa în altă localitate decât cea în care îşi are sediul instituţia la care se face donarea. În plus, el va primi o reducere de 50% la abonamentul pentru transportul în comun pentru 30 de zile şi şapte tichete de masă (în valoare de aproximativ 9 lei fiecare) sau alimente.

Sângele donat se reface în numai două ore

În afară de avantajele financiare (bonuri de masă) şi de zilele libere de care pot beneficia hunedorenii care donează sânge, studiile medicale demonstrează că persoanele care donează sânge în mod regulat prezintă un risc mai scăzut de a suferi de cancer şi de a face infarct. În plus, donatorii pierd în jur de 650 de calorii la fiecare jumătate de litru donată. Numeroase alte cercetări demonstrează creşterea duratei de viaţă la donatori, iar persoanele care donează sânge regulat prezintă un risc mai scăzut de infarct şi accident vascular cerebral. Din sângele donat o singură dată putem ajuta nu doar una, ci chiar două sau trei persoane, pentru că din acest sânge se pot obţine până la trei produse necesare bolnavilor. De altfel, reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii vor ca, până în 2020, să ne convingă pe toţi să donăm voluntar, fără a mai aştepta nicio recompensă din partea statului. Medicul Cecilia Birău precizează că anumite componente ale sângelui, trombocitele, spre exemplu, trebuie folosite în cel mult cinci zile de la donare, celulele roşii sunt viabile 42 de zile şi numai plasma se poate folosi pe parcursul unui an întreg. În urma puncţiei, cantitatea de sânge donată se reface în cel mult două ore, iar calitativ sângele se reface complet în două săptămâni.

Premieră catastrofală: transfuzii cu sânge de oaie

Potrivit medicului Cecilia Birău, reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara (DSP), 43 la sută dintre români au grupa de sânge A, 33 la sută – grupa 0, 16 procente au grupa B, şi numai 8 la sută dintre români au grupa cea mai rară, AB. Doctoriţa mai spune că prima transfuzie de sânge la om a fost făcută acum aproape 350 de ani, cu sânge de oaie, de un francez, Jean Baptiste Denise (care era şi medicul lui Ludovic al XIV-lea). Din nefericire, efectul acestei transfuzii nepotrivite a fost catastrofal pentru pacient. Ulterior, medicii au înţeles că sângele uman nu  poate fi înlocuit decât de sânge uman, însă până pe la 1.900 multe dintre diferitele noi încercări s-au terminat prost pentru pacienţi, din cauză că aceia care făceau transfuziile, nu cunoşteau existenţa celor patru grupe de sânge şi nevoia de compatibilitate între donatori. Abia în 1.900 un austriac, medicul Karl Landsteiner a descoperit (doar) trei din cele patru grupe de sânge şi, după un an, şi pe cea de-a patra. Aveau să mai treacă încă patru decenii, până când va fi fost descoperit şi factorul Rh, determinant, şi el, pentru efectuarea transfuziilor cu mai multă siguranţă.