Jocurile post electorale, mai tari decât alegerile

Mircea Bobora a ajuns „la butoanele” judeţului, după 20 de ani, după alegerile din 1996, atunci când un jurnalist l-a scos din cărţi. O situaţia complicată au primarii Tiberiu Iacob Ridzi (PNL Petroşani) şi Vasile Cărăguţ (ALDE Geoagiu). Electoratul din Deva şi Lupeni ar putea fi „convocat” la alegeri anticipate pentru că primarii proaspăt aleşi au probleme cu justiţia. Eşecul liberalilor este perceput de liderii PNL de la centru drept un succes istoric. Şefii ALDE Hunedoara predau partidul PSD-ului ca să-şi tragă unele privilegii în interes personal, în timp ce UDMR negociază cu pesediştii „la sânge” în interesul comunităţii maghiare

Marcel Goia (PNL) la Haţeg nu are emoţii cu alegerea viceprimarului liberal Viorel Demian. De asemenea, lucrurile sunt clare la Vulcan unde primarul Gheorghe Ile are 10 consilieri PSD din totalul de 19. Apoi, Florin Cazacu la Brad are 9 pesedişti din 17 aleşi locali, Dan Bobouţanu la Hunedoara face majoritate cu UDMR, formaţiune politică ce a bătut palma cu PSD, la Orăştie, Ovidiu Bălan are 13 consilieri PSD în timp ce liberalii care au rămas au căzut la şase mandate, la Simeria, Aninoasa, Petrila şi Uricani primăriile sunt dominate copios de pesedişti, în timp ce primarul Adrian Iovănesc (PNL) de la Călan are nevoie de un vot de prin vecini ca să deţină majoritatea simplă în consiliul local.  Totuşi sunt şi câteva unităţi administrative în care meciul se joacă post electoral mai cu „vână” ca în campanie.

Şeful preşedintelui Laurenţiu Nistor

Laurenţiu Nistor va fi preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara şi face echipă cu vicepreşedinţii Sorin Vasilescu şi Mircea Bobora, deşi directorul fabricii de ciment de la Chişcădaga este perceput în lumea politică, drept „şeful” lui Nistor. Bobora a fost la un vot de a câştiga preşedinţia judeţului după alegerile din 1996, când a pierdut în faţa pedistului Gheorghe Barbu la diferenţă de un singur vot. Pe atunci, jurnalistul Daniel Marian a intrat în cursa electorală sub sigla Frontului Democrat Român (FDR), partidul revoluţionarilor din Timişoara condus de Petrişor Morar. FDR-ul a luat voturi cât pentru trei mandate, dar a câştigat un singur post de consilier judeţean pentru că niciun coleg de breaslă nu l-a luat în serios de Marian, astfel că el a fost singurul candidat pe lista FDR. Daniel Marian a votat alături de PD şi cu votul lui s-a creat majoritatea CDR. Nostim e că, „Bosquet” a fost un gazetar cu convingeri de dreapta, dar şi apropiat al lui Costel (Bebe) Alic căruia i-a „topit” tot whisky-ul de protocol pe parcursul negocierilor în care Mircea Bobora a rămas pe dinafară.

Revenind la actualele alegeri, ar mai fi de spus că în culisele PSD-PNL s-a discutat despre cooptarea lui Dorin Gligor (liberal aripa PDL) ca vice. Sursele noastre spun că şi Gligor a încercat să-şi convingă colegii că e „pentru binele judeţului” să intre alături de PSD la Consiliul Judeţean. Public, informaţia a fost respinsă atât de liderii PSD, cât şi de liberali.

Negocierile şefilor ALDE „pe persoană fizică”

La Petroşani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi are o misiune extrem de dificilă în a-şi asigura o majoritate simplă, că de două treimi nici nu poate fi vorba. În Consiliul Local al municipiului Petroşani sunt nouă liberali, şapte PSD, doi de la ALDE şi Dorina Niţă, candidat independent care se află „pe contre” cu primarul ales. Singura alternativă a primarului Ridzi ar fi cu ALDE, însă liberalii lui Tăriceanu sunt împinşi spre o alianţă cu PSD, chiar şi acolo unde ar putea câştiga un post de viceprimar. Dinspre ALDE se aud tot mai multe voci cum că Nelu Ardelean şi Marius Sanfirişcă au „vândut” pesediştilor partidul pentru a obţine ei personal câte o sinecură. Cei doi co-preşedinţi ALDE Hunedoara au fost convocaţi la Bucureşti pentru acest sfârşit de săptămână şi e de aşteptat să se tranşeze şi această chestiune.

Două fundături pentru primarul din Geoagiu

Într-o mare dilemă este şi primarul Vasile Cărăguţ, cel care a câştigat Primăria Geoagiu sub sigla ALDE. În Consiliul Local, mandatele au fost împărţite frăţeşte, câte cinci pentru fiecare din cele trei partide: PSD, PNL şi ALDE. Lui Cărăguţ i se cere să facă alianţă cu PSD, dar situaţia nu e chiar atât de simplă. Actualul primar a fost nominalizat candidat PSD, dar înainte cu câteva zile de startul campaniei, pesediştii i-au retras sprijinul politic şi l-au preferat pe Ioan Vălean, „vinitură” de la UNPR. În aceste condiţii, lui Vasile Cărăguţ îi este foarte greu să bată palma cu foştii lui colegii care l-au lucrat gospodăreşte înainte de campanie. Pe de altă parte, nici alianţa cu liberalii nu-i prea surâde. Ar însemnat să-şi complice inutil viitorul politic, făcând echipă cu Radu Bogdan, fost şi viitor adversar în alegeri.

Victoria lui Dan Bobouţanu de pe poziţia de viceprimar al municipiului Hunedoara face ca primarii să fie mai grijulii cu alegerea unui secund. De altfel şi Bobouţanu preferă să joace pe mâna „secretarei” Ramona Todor, decât să se alieze cu Radu Giurgiu (PER), un tânăr de perspectivă cu viziune, bun pentru Hunedoara, dar periculos pentru viitorul primarului ales.

Deva trece pe zeghe

Mircia Muntean, primarul ales al Devei, poate spera într-o contra-performanţă judecătorească pentru a-şi duce mandatul până la capăt. În 10 iunie, instanţa de fond l-a condamnat pe Mircia Muntean la 6 ani de închisoare cu executare, o pedeapsă cumulată: patru ani pentru abuz în serviciu plus doi ani în dosarul „alcoolul la volan”.  Chiar dacă magistraţii Curţii Constituţionale dezincriminează infracţiunea de abuz în serviciu, primarul ales va avea multe „războaie” de dus în instanţă până să-şi „înălbească” trecutul infracţional, pe căi extraordinare de atac (în afacerea Mc Donald’s) şi în recurs (la povestea şoferului beat). Dacă toate-i merg pe dos, Mircia Muntean ar putea ajunge după gratii cel mai devreme spre sfârşitul anului, deşi cei mai mulţi „chibiţi” ar paria pe februarie-martie 2017. În orice caz, este exclus să-i fie suspendat mandatul printr-un ordin al prefectului imediat după validare. La Deva, mai mult ca sigur, va fi vice Răzvan Mareş de la PSRo şi Ovidiu Moş de la PSD. Varianta cu Florin Oancea pe post de administrator al oraşului e o speculaţie puţin probabilă.

Dinastia Resmeriţă rămâne în sfera penală

Şi municipiul Lupeni ar putea rămâne fără primarul ales. Beizadeaua dinastiei Resmeriţă, deputatul Cristian Cornel Resmeriţă a fost găsit vinovat de fapte asimilate corupţiei. În ianuarie 2015, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în privinţa conflictului de interese comis de deputatul PSD care şi-a angajat, în perioada 2008-2012, fratele la cabinetul său parlamentar, plătindu-l cu peste 12.500 euro. Potrivit inspectorilor de integritate, Lucian Resmeriţă, fratele primarului ales, a obţinut de la biroul parlamentar suma 56.876 lei. Cristian Resmeriţă a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Alba Iulia, dar cererea sa a fost respinsă. Recursul se va judeca la Înalta Curte. În cazul în care se va menţine soluţia dată de magistraţii instanţei de fond, Cristian Resmeriţă îşi pierde mandatul de primar şi la Lupeni se vor organiza alegeri anticipate.