Legea hipermarketului ne ajută să mâncăm mai româneşte

Articolul a fost vizualizat de 1,173 ori

 

Supermarket trolley filled with vegetables in aisle

Legea care prevede ca toate supermarketurile să aibă 50% produse românești a fost adoptată de Camera Deputaților, care este cameră decizională, cu 293 de voturi „pentru”. Cu parte de contribuţie în zona financiară a elaborării acestei legi, deputatul Carmen Hărău explică: „Avem Legea hipermarketurilor. În sfârşit avem şanse să consumăm alimente produse în România de către producători români. Un procent de 51 la sută din alimentele de pe rafturile hipermarketurilor vor trebui să fie de provenienţă românească. Este un lucru  bun, o veste bună, este vorba despre o iniţiativă liberală menită să relanseze producătorul român de alimente. Am lucrat alături de colegii mei la această lege, am sprijinit colegii din comisia de agricultură chiar dacă nu fac parte din ea pentru că a fost nevoie de argumentaţie din partea specialiştilor în finanţe şi cum bine ştiţi fac parte din comisia de buget-finanţe a Parlamentului şi nu mă dau în lături când este vorba să facem lucruri bune indiferent pe ce comisie apare problema”.

Aşa cum s-a spus deja, potrivit legii, cel puţin jumătate din produsele vândute trebuie să fie româneşti. Mai exact, „comercianții — persoane juridice autorizate au obligația ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate și de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanțul scurt de aprovizionare. Excepție fac comercianții cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei. Metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre de Guvern”.

Kaufland, Carrefour, Lidl, Metro şi Auchan au avut fiecare vânzări de peste un miliard de euro anul trecut, deci toţi aceşti retaileri intră sub incindenţa aplicării legii nou adoptate.

Potrivit proiectului, “lanţul scurt de aprovizionare este un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică la nivel local şi regional şi relaţii strânse între producători, procesatori şi comercianţi”. Deocamdată nu s-a stabilit însă ce presupune acest lanţ scurt. O comisie va trebui să ia în considerare sutele de criterii puse de Comisia Europeană şi să decida care se vor aplica în România.

Totodată, supermarketurilor le este interzis să solicite furnizorului să nu vândă altor magazine aceleaşi produse la un preţ de achiziţie mai mic sau egal cu care a achiziţionat produsele respective.  Proiectul stabileşte ca pe etichetele produselor de carne proaspătă trebuie trecută ţara de provenienţă, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România pe care produsul respectiv îl are în conţinut.

About Adrian Sălăgean