Planificarea familialã şi ­sãnãtatea cuplului

Articolul a fost vizualizat de 615 ori

imagesV1QM8XW5

Activitatea hormonilor ­estrogeni şi progesteroni la femei este controlatã de hipotalamus, prin hormonii eliberatori, care ajung în hipofizã şi determinã ­producerea de gonadotrofine, FSH şi LH, care la rândul lor stimuleazã ovarul în vederea eliberãrii oului şi producţia de ­progesteron şi estrogen pe durata ciclului. Scãderea nivelelor hormonale ­determinã stimularea ­hipotalamusului şi a hipofizei, mecanism denumit feedback negativ. Dacã nivelul hormonal rãmâne ridicat, nu existã hormoni elibe­ratori, iar hipofiza nu mai produce gonadotrofine.

Hipotalamusul şi hipofiza nu pot face deosebire între ­hormonii naturali şi cei ­sintetici şi, în consecinţã, atunci când aceşti hormoni sunt administraţi ca metodã contraceptivã, nivelul lor din sânge rãmâne ridicat, iar glanda pituitarã nu mai ­stimuleazã ovarele. În final, nu mai apare ovulaţia.

Steroizii naturali, estrogen şi progesteron, acţionezã asupra trompelor uterine, uterului şi cervixului, pregãtindu-le pentru transpor­tul ovulului şi al ­spermatozoizilor, pentru crearea con­diţiilor de ­fecundare şi nidare a oului. Dacã mecanismul de ­eliberare hormonalã este modificat prin contraceptive, atunci procesele menţionate sunt întrerupte şi sarcina prevenitã.

Tehnica bazatã pe ritm şi abstinenţã precum şi metodele de barierã sunt ­eficiente dacã sunt utilizate corect şi permanent, dar în practicã au rate înalte de eşec. Totuşi, aceaste metode au cele mai mici efecte secundare.

Cele mai utilizate metode contraceptive ­nechirurgicale sunt dispozitivele ­intrauterine DIU şi pilulele contraceptive.

DIU sunt create din material plastic sau metal sau dintr-o combinaţie a acestora. Ele se introduc în cavitatea ­uterinã, unde îşi recapãtã ­forma iniţialã (când se ­introduc se pliazã) şi se crede cã previn sarcina prin inducerea unui mediu ­nefavorabil implantãrii ­ovulului fecundat printr-o reacţie inflamatorie cronicã. Odatã inserat, el trebuie ­verificat periodic de cãtre un ginecolog. Cel mai serios efect secundar este boala inflamatorie pelvinã. Nu se recomandã femeilor ­nulipare, adicã celor care nu au nãscut. Se extrag în caz de sângerare persistentã, durere severã în abdomenul inferior, febrã sau secreţie.

Contraceptivele orale (CO)

Sunt cei mai utilizaţi datoritã uşurinţei administrãrii, ratei scãzute a sarcinii şi ­incidenţei relativ scãzute a efectelor adverse. Pilulele pot fi combinate şi conţin estrogen şi progesteron şi pilule doar cu progesteron. Tabletele combinate sunt luate timp de 21 de zile ­consecutive, urmate de o pauzã de 7 zile. Tabletele ce conţin doar progestagen sunt luate continuu, zilnic.

Ele inhibã ovulaţia prin supresia secreţiei de FSH şi LH. Contraceptivele ideale conţin cea mai micã cantitate de steroid, pentru a ­minimiza efectele adverse, dar o cantitate suficientã pentru a preveni sarcina.

Metoda pilulei de a doua zi

Dupã un act sexual ­neprotejat, la 72 de ore dupã actul sexual, de preferat în primele 24 de ore, se iau de douã ori pe zi timp de cinci zile sau douã zile, în funcţie de preparat.

Dacã o pilulã este uitatã, se ia imediat la aducerea aminte. Dacã douã pilule au fost uitate, se ia un CO adiţional în urmãtoarele 14 zile.

Implantele

Sunt subcutanate cu ­progestageni, de obicei se pun în braţ, printr-o micã incizie. Sunt încapsulate în tubuleţe din silicon-cauciuc, cu elibe­rare treptatã, constantã şi au efect 5 ani. Se recomandã celor ce doresc un efect anticoncepţional de duratã şi care nu dores sã fie sterilizate.

Diafragmele

Sunt confecţionate din cau­ciuc, au formã de cupolã şi trebuie unse cu un spermicid înaite de a fi folosite. Se introduc în vagin cu 1-2 ore înainte de actul sexual şi pot fi ţinute 6-8 ore.

Spermicidele

Se gãsesc sub formã de gel, cremã, spumã sau burete, fiind mai eficace la femeile mai în vârstã, în anii dinaintea menopauzei. Se introduc înaintea actului sexual.

Abstinenţa

Evitarea actului sexual în timpul perioadelor fertile.

Sterilizarea

Pentru femei presupune închiderea trompelor uteri­ne, astfel încât întâlnirea ovulului cu spermatozoidul nu mai are loc. Este recomandatã femeilor care au copii şi care nu mai doresc copii. Menstruaţia şi libidoul nu sunt influenţate. Nu este o metodã sigurã sutã la sutã.

Pentru bãrbaţi presupune vasectomie, adicã secţionarea canalului deferent de fiecare parte şi asfel sperma ejaculatã nu mai conţine spermatozoizi, ci numai lichid spermatic (sperma conţine spermatozoizi, lichid spermatic de la prostatã şi glandele ­seminale).

About Dr. Bianca Fărcaş