Inundaţii în judeţ
„Potopul e pe noi” Acestea este exclamaţia pe care au auzit-o, în ultima vreme, de sute de ori, dispecerii de la numărul de urgenţă. Oamenii focului nu au mai putut face faţă numărului imens de solicitări la inundaţii aşa că a fost nevoie de ajutor din alte judeţe. Cifrele oficiale vorbesc de sute de locuinţe afectate, sute de animale moarte, sute de intervenţii. Numerele ascund însă drame şi lecţii de viaţă impresionante.
Viitura le-a luat multora o bună parte din agoniseala de-o viaţă şi e cumplit să-i vezi pe oameni trăind printre ruinele unui prăpăd. Milioane de oameni văd la televizor imaginile cu inundaţiile, dar, de-abia ajuns la faţa locului, poţi înţelege drama prin care trec semenii noştri. Să vezi ochii care de-abia îşi stăpânesc lacrimile, sufletele care au trăit ore întregi în teroare şi acum trăiesc cu teama că niciodată nu va mai fi la fel. Vor tresări speriaţi la fiecare ploaie. Apoi e mizeria, mâlul acela omniprezent care dă o culoare mohorâtă peste tot în jur, imagine la care se adaugă umezeala şi mirosul greu de gunoi şi cadavru. Şi, peste toate, amintirea clipelor când vezi valul de apă, în goană, spre tine: „A fost panică, am încercat să mă stăpânesc, să intervin aşa cum am ştiut şi m-am luptat singur o perioadă cu apele. La un moment, după ce s-a rupt digul, nivelul apei a crescut rapid. Eram şocaţi când au ajuns pompierii la noi şi ne-au luat în barcă! Eu am mai trăit o inundaţie mare când am fost în armată, dar soţia s-a speriat rău săraca”, îşi aminteşte Gheorghe Stremţan, omul care stă în Peştiş, chiar lângă digul spart de torenţi. După trei zile, cu o lopată în mână se străduieşte să-şi scoată din curte un microbuz înţepenit în vreo 20 de centimetri de aluviuni. Le-a dat voie celor de la Apele Române să treacă cu maşinile grele prin curtea lui, să refacă digul, cu gândul la oamenii din sat şi la o altă viitură. După trei zile, încă aştepta ajutorul lor să-i tragă maşina. Nu-i vine să creadă ce s-a ales de munca lui: „Multă ruină, piatră, moloz, mâl, gunoaie. Ne-a smuls gardul şi ne-a adus mult, mult mâl. Suferinţă. Necazuri”, explică bărbatul în timp ce soţia te pofteşte în casă. A făcut curat, dar parchetul şi mobila sunt umflate de umezeală. Cu curtea vraişte, se gândesc că le-ar prinde bine ceva ajutor, speră omul: „Ar fi de folos nişte oameni care să lucreze cu mâinile, să mai recuperez ce pot.”
Uniţi, în faţa apelor
Peste 300 de oameni au fost evacuaţi, miercuri, 15 iunie, la Peştişu Mare din calea unei viituri care a avut un nivel de 1,5 metri. Printre cei scoşi cu o barcă trasă de pompieri, s-au numărat şi doi bătrânei, soţ şi soţie. Speriaţi şi dezorientaţi. Aurelia Blaga are 71 de ani şi locuieşte împreună cu soţul său. Acesta e bolnav de 16 ani şi e ţintuit într-un scaun cu rotile. Viitura i-a prins în gospodărie. Femeia îşi aminteşte şi acum clipele de groază prin care au trecut: “Am fost anunţaţi din satul de sus că vine apa şi eu nu ştiam ce să fac cu bărbatul meu, cu handicap, în casă. Am şi o fată cu copil cu handicap, dar, din noroc, erau la spital, că altfel era şi mai rău.” Bătrânelul de 76 de ani era în curte, pe un scaun, când a venit viitura. Femeia a refuzat să plece şi a stat alături de soţul ei cu toate ca apa venea grozav de mare din toate părţile. Noroc că au venit pompierii cu o barcă: “Ne-au luat şi ne-au dus până-n stradă unde a venit o maşină, s-au oferit să ne ducă la o şcoală, la un adăpost, dar eu nu aveam ce face acolo cu bărbatul bolnav. Ne-am cazat la sora lui, în Hunedoara.” Pârâul Petac, un firicel de apă în cursul anului a ajuns după o ploaie torenţială la un nivel care a măturat totul în cale. Viitura a rupt digul de protecţie a localităţii Pestişul Mare. Din cauza inundaţiilor, apa din fântânile oamenilor este de nefolosit. Zile întregi a rămas nepotabilă şi cea din sistemul de distribuţie din localităţile hunedorene Boş şi Groş.
Cărţi spălate cu furtunul
Într-o curte de la Peştiş, o imagine îţi dă fiori: un bărbat spală cu furtunul un morman de cărţi. Jetul puternic al apei de-abia îndepărtează stratul gros de noroi: „Mi-aş dori să le păstrez, le spăl şi după aia le-oi usca la soare. De-o fi destul soare”, spune omul în timp ce soţia sa spune că, tot ce-a reuşit să ia din casă, la evacuare, a fost sertarul cu acte. Acum plânge când îşi priveşte pivniţa unde munca ei de gospodină e vraişte. De zile întregi, vecina lor, Silvia Păucean, îşi dă jos cizmele doar când doarme. Munceşte pe rupte şi i se pare că nu poate îndrepta nimic: „Da’ de ce n-am avea nevoie! Ne-a distrus multe, foarte multe! La noi, s-a rupt digul în fundul grădinii şi tot puhoiul a venit pe casă, pe garduri… Am găsit bucăţi din gard la vecini, la sute de metri. Nici n-am apucat să le-aducem. Tot ne-a distrus! Gardul de l-am avut la părău, înspre apă, bine făcut, trainic, o şi dispărut. Am nevoie de ajutor, de bani! Mi-aş face gardul, aş drege grădina, dar nu cred că se mai poate vreodată – e numai nisip şi bolovani”, se plânge femeia. Cei din Peştiş unde apa nu a intrat în case, sunt cei care îşi fac cruce şi mulţumesc cerului. „Bine că n-o fost mai rău”, zic oamenii ieşiţi cu lopeţi să cureţe şanţurile din faţa porţilor, pline ochi de mâl. De teama altor viituri, şi-au îndiguit porţile cu saci cu nisip. În altă casă, mai puţin norocoasă, câteva femei se chinuie să ridice şi să mute mobila masivă ca să cureţe casa. În lipsa bărbaţilor şi a ajutoarelor, localnicele trag şi împing din răsputeri, pentru fiecare colţ de podea. Cei care au fost pe la case, au apucat să-şi adăpostească animalele apoi au fost evacuaţi de pompieri. Când s-au întors, li s-a rupt sufletul şi muncesc pe brânci să cureţe după torenţii care le-au umplut casele de pământ şi gunoaie.
În sprijinul oamenilor
De mai bine de o săptămână, oamenii din Peşiş şi Cristur, sunt ajutaţi să înlăture urmările dezastrului de către pompier, dar şi de alţi voluntari. De marţi, de când au început ploile, oamenii focului luptă cu apa. Obosiţi sau nu, sunt mereu acolo, la datorie: “Dacă nu am scoate, durează foarte mult până când se trage apa. Şi aşa merge greu – o motopompă de-a noastră trage cam două mii de litri pe minut. La ea, avem racordate două furtunuri, mai avem una la fel trei case mai jos şi mai acţionăm cu alte patru motopompe transportabile cu care tragem apa din beciuri şi fântâni. Sunt foarte mulţi oameni în aşteptare, nu putem face faţă cererilor. Toţi pompierii din tură sunt aici, la bază, a rămas o singură maşină să asigurăm urgenţele”, explica, sâmbătă, căpitan Ovidiu Mihet, comandant detaşament la ISU Hunedoara. Câteva ore mai târziu, se dădea alarma pe Valea Jiului unde grindina cât pumnul zdrobea maşini şi case, apoi torenţii adunaţi de pe munte afectau oraşele Petroşani, Petrila, Lupeni şi Aninoasa. Un întreg cartier din Petroşani a fost cuprins de apă, nivelul acesteia ajungând la etajul I al imobilelor. 60 de persoane au fost evacuate
cu ajutorul bărcilor. Pompierii hunedoreni au fost ajutaţi de 100 de colegi de la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din Timiş, Caraş, Gorj, Sibiu şi Alba.
Oameni, pentru oameni
Crucea Roşie Hunedoara a demarat o campanie de ajutorare a persoanelor afectate de inundaţii. Alexandru Popa este paramedic SMURD şi munceşte ca voluntar la Crucea Roşie de opt ani: „Avem nevoie, în primul rând, de voluntari, apoi, de alimente greu perisabile şi apă. Din prima zi, după prăpădul de miercuri, am dus circa patru mii de litri de apă în zonele afectate. Avem nevoie de oameni pentru a ajuta locuitorii să scoatem nămolul şi apa care a mai rămas, să-i ajutăm să-şi recupereze bunurile de valoare. Ar fi important ca orice om în putere să dea o mână de ajutor.” Localnicii din satele din centrul judeţului au nevoie de voluntari care să-i ajute. Şi cât mai repede: „Şi noi suntem puţini, vreo 40 de oameni, dar cu ajutorul oamenilor din Deva şi Hunedoara am putea ajuta persoanele aflate în zonele calamitate. Trecem din cod, în cod, oamenii se tem de o nouă viitoare şi ar fi foarte bine ca lumea să sară rapid în ajutor”, spune Daniela Oana, voluntar de doi ani. Persoanele care doresc să ajute sinistraţii din judeţ pot dona alimente greu perisabile în containerul Crucii Roşii la Hypermarketul METRO, la sediile Crucii Roşii din Deva din Aleea Viitorului, nr. 4 şi din Hunedoara, pe strada Constantin Brâncuşi, nr 2.
Voluntari, persoane fizice şi juridice
În zona Hunedoara, sinistraţii au primit ajutor de la voluntari din municipiu, persoane fizice, dar şi juridice. Aceştia au dus celor afectaţi de inundaţii apă potabilă şi alimente, au ajutat la îndepărtarea nămolului din mai multe gospodării, în timp ce companiile care dispun de oameni şi utilaje adecvate, cum ar fi Proserv, au intervenit masiv pentru înlăturarea urmelor sinistrului dintr-o arie mai largă din zonele afectate.
Caseta
Sarmizegetusa Regia fără apărare în faţa şuvoaielor
Peste 3.500 de vizitatori au intrat pe poarta de la Sarmizegetusa Regia, în acest sfârşit de săptămână, când românii au avut parte de o zi liberă în plus şi, astfel, s-au ales cu o mini-vacanţă. Numai duminică numărul vizitatorilor a depăşit, potrivit reprezentantului administraţiei complexului din Munţii Orăştiei, Vladimir Brilinsky, numărul de 1.200 de vizitatori. Din păcate, ploile abundente din ultima vreme au provocat distrugeri la Sarmizegetusa Regia, şoseaua asfaltată care urcă de la Costeşti până la incinta sacră, pe o porţiune de 18 kilometri, fiind acoperită în trei locuri de pe traseu cu pământ, pietriş şi buşteni, antrenaţi la vale de torenţi. De asemenea, chiar la intrarea pe zona pietonală şuvoaiele de apă au trântit buşteni, iar malul pornit la vale şi lemnele au dărâmat o porţiune de parapeţi.
„Zidurile cad şi noi nu putem face nimic”
Administratorul monumentului istoric Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinsky, reprezentantul Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice, se declară îngrijorat de faptul că, la fel ca şi în anii anteriori, administraţia complexului de la Sarmizegetusa Regia nu poate interveni în asemenea situaţii de urgenţă. „Avem inclusiv un zid care a alunecat, însă nu ştiu care va fi soluţia în acest caz. Noi am putea lua pietrele să le punem la loc cu mare uşurinţă, dar nu putem face nicio mişcare fără aprobări şi avize”, explică hunedoreanul. Reprezentantul administraţiei monumentului se declară nemulţumit, în condiţiile în care orice intervenţie minoră menită să contribuie la conservarea complexului cere o mulţime de acte, avize, planuri întocmite de specialişti şi presupune cheltuieli pe măsură. Administratorul de la Sarmizegetusa Regia a avertizat, în nenumărate rânduri, că moştenirea de la Sarmizegetusa Regia nu poate fi lăsală în voia intemperiilor. „Uitaţi aici, zidul l-am proptit cu nişte pari, ca să nu se prăbuşească. Altceva deocamdată nu avem ce face, pentru că un proiect adevărat de restaurare şi conservare al complexului este estimat la 40 de milioane de euro. Un sfert din această sumă, 10 milioane de euro, sperăm să le obţinem din fonduri europene”.
BOX-Fenomene meteo periculoase
Prăpădul care a lovit miercuri, 15 iunie, centrul judeţului a fost cauzat de lovirea a două fronturi de aer, unul de aer cald şi altul de aer rece. Meteorologii spun că asemenea fenomene, de o astfel de intensitate, vor apărea tot mai des. Fenomenele pentru care a fost instituit cod portocaliu au măturat zona. “A fost întâlnirea dintre frontul cald şi frontul rece. S-a văzut ce a urmat – precipitaţii, vijelie, descărcări electrice, grindină, fenomene periculoase şi complexe. Nu prea sunt normale, dar tot avem parte de ele. Până în data de 15 iulie aveam un excedent de apă – au căzut peste 125 de litri pe metru pătrat. Se vede deja foarte bine schimbarea climatică şi anotimpurile sunt date peste cap”, explică şeful Staţiei Meteo Deva, Marcel Achimescu. Piloţii de pe Aerodromul Deva au observat forma ciudată a norului şi au surprins-o în fotografii. E vorba de un nor cumulonimbus cu o formă ciudată. “Avea o formă neuzuală pentru cum arată de obicei aceşti nori în România. Este un tip special de nor şi speciale sunt şi fenomenele asociate lui, care reprezintă un pericol major atât pentru aviaţie, dar, în general, pentru populaţie. Se formează de obicei la contactul dintre două mase de aer – una caldă şi alta rece. De obicei e vorba de masa rece care se deplasează cu viteză foarte mare şi care vine şi dislocă o masă caldă. Imaginaţi-vă un val foarte, foarte puternic care vine şi mătură totul în cale. Chiar în zona din faţa valului, aerul începe să urce în înălţime şi, pe fondul unor instabilităţi a păturilor de aer, acesta este aruncat tot mai sus şi se dezvoltă acest gen de nori. Această dezvoltare pe verticală duce la transportul în altitudine a unei cantităţi uriaşe de umezeală. Norul creşte pe verticală până la izotermele de zero grade sau cele sub zero grade. Masa de umezeală urcă şi, efectiv, se “plimbă” pe verticală – sus, aerul îngheaţă, mai urcă, apoi coboară şi, în cădere, antrenează alte picături. Se formează particule de gheaţă sau apă în stare suprarăcită. În cădere, antrenează alte picături, după care întâlnesc din nou curentul ascendent care alimentează norul. Avem o mişcare de du-te-vino a acestor picături de apă şi de gheaţă. La un moment dat, greutatea lor fiind foarte mare, forţa de împingere devine mai mică şi atunci încep să cadă. De-abia atunci norul nostru îşi manifestă “efectele”: imaginaţi-vă o găleată cu multă apă, la care îi dai drumul să cadă de la înălţime. Masa de apă o antrenează şi pe cea de aer din jur şi, la contactul cu solul, se împrăştie în toate părţile. Atunci vântul suferă schimbări rapide de intensitate şi direcţie”. Pilotul spune că sunt nori exctraordinar de periculoşi: “Toată această mişcare sus-jos, această frecare a picăturilor de apă şi gheaţă, crează diferenţe de potenţial între baza inferioară şi cea superioară, iar solul are rolul unui pol electric. Se înmagazinează foarte multă energie electrică, care produce descărcările electrice, foarte periculoase pentru că nimeni nu poate spune în ce direcţie vor lovi. Orice corp care ajunge în această masă de aer este izbit de pământ. Forma specială a norului văzut de pe aerodrom probabil se datorează diferenţei mari de temperatură între cele două mase de aer.” La Deva, furtuna a venit cu grindină şi rafale de vânt. Într-un timp scurt, la Staţia meteo s-au înregistrat 26 de litri de apă căzuţi pe metru pătrat, într-un sol deja îmbibat de apă. “Veştile pentru agricultură sunt proaste din cauza excedentului de precipitaţii şi calamităţilor create prin aceste averse, gridinei, s-au stricat culturile. Inundaţiile au afectat cam toate zonele agricole importante ale judeţului. Anii trecuţi au fost probleme cu seceta, acum, cu ploile”, spune Marcel Achimescu.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.