La Rovina, oamenii cer locuri de muncă

Aşteptări post-industiale

Sătenii din Rovina, o localitate aflată la 20 de km de Brad, aşteaptă veşti despre noua exploataţie auriferă, la suprafaţă. Aici, în pitorescul peisaj al Munţilor Metaliferi, o firmă canadiană intenţionează să deschidă vechea carieră, care a fost închisă înainte de 1989.

Rovina este o aşezare liniştită din Munţii Apuseni. Un sat de munte cu oameni gospodari, situat într-o zonă vestită în trecut, timp de sute de ani, pentru zăcămintele de aur. La Rovina, se extrăgea cândva aurul, dar exploatarea auriferă s-a închis înainte de Revoluţie.  Acum s-ar putea redeschide după ce societatea Carpathian Gold a obţinut anul trecut din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) licenţă de exploatare a aurului de la Rovina, pe o perioadă de 20 de ani, prin intermediul subsidiarei Samax România. Acordarea acestei licenţe reprezintă primul, dar şi cel mai important pas în procesul de licenţiere. Legislaţia autohtonă prevede că licenţa va intra însă în vigoare doar după evaluarea finală de către mai multe departamente guvernamentale şi după publicarea în Monitorul Oficial. Potrivit estimărilor, zăcământul de la Rovina conţine cantităţi importante de aur şi cupru, respectiv 120 de tone de aur şi 100.000 de tone de cupru.

Dacă sunt despăgubiţi, oamenii nu mai vor pământ

În cazul în care compania va obţine toate autorizaţiile necesare pentru a demara investiţia, peisajul din două comune – Crişcior şi Bucureşci – se va schimba mult. Sătenii din Rovina nu par însă deloc îngrijoraţi: „Nouă nu ne prea zice nimeni, nimica. Mina parcă o fost deschisă din anii 80, când or început. Mulţi oameni din sat or lucrat acole, în mină, nu prea la suprafaţă”, zice o femeie de peste gard. O altă vecină nu ştie nici ea mare lucru: „Unde vor să lucre, îi pe pământul nost, da n-o venit nime să ne întrebe. Pe degeaba, nu-i las să mai lucre acolo. Îs în cale şi cu casa, dacă nu ne despăgubesc nu îs de acord”, spune Maria Stanciu. Bărbatul ei, Stanciu Simion, este în acte proprietarul unei părţi din terenul  pe care ar urma să se afle exploatarea: „E acolo unde-i baia, mina aceea. Numai pe acela îl avem. Dacă ne dă bani pe el şi pe casă, îs de acord să plecăm.”

Locuri de muncă! E tot ce contează

Locul unde a fost vechea exploatare nu e uşor de găsit şi urci destul de mult pe un drum care acum e folosit doar pentru accesul în pădure. Pe teren, nu se vede nimic care să te ducă cu gândul că aici ar putea demara o investiţie care ar schimba vieţile oamenilor.

Localnicii din Rovina au auzit ceva zvonuri legate de o posibilă reîncepere a activităţii de exploatare a aurului, iar unii dintre săteni chiar s-ar bucura să înceapă din nou extracţia aurului în satul lor. Nu se tem de poluare şi s-ar bucura că ar avea tinerii unde să muncească. Cu condiţia să fie totul făcut ca la carte: “Cred că e bine că se vor face locuri de muncă. Eu am lucrat mult afară, nu lucrez nici acum în ţară, dar pentru mine ar fi o ocazie să mă întorc înapoi. Trebuie să fie toţi de acord, nu vrem să fie nici poluare. Şi acuma ce curge din mina Barza, se duce în Criş şi dăunează la populaţie. Ar trebui să facă ceva filtrare la apă cum or făcut ungurii şi canadienii”, spune un bărbat la vreo 40 de ani.        Înainte să vorbească, un alt sătean se asigură că nu povesteşte “cu cei de la ONG-uri”: “Numa la ăia nu le trebă locuri de muncă. Eu am lucrat în mină, la Barza, şi încă n-am murit. Şi avem în sat oameni care or lucrat în minerit şi au 80 de ani. Şi or trăit printre cianuri. Am auzit de exploatare că ar mai fi de făcut ultimele hârtii, la Bucureşti, da parcă văd că iar sar ONG-urile şi nu-i lasă, nicidecum. Or tot venit şi ne-or pus ziare pe aici. Ar fi bine să pornească, să muncească bieţii oameni. De ce să meargă slugă, la alţii? Noi am murit că am muncit aci 30, 40 de ani? Nu aveam salarii mari nici pe vremea lui Ceauşescu, dat tăt n-am plecat, dar tinerii pleacă acum că nu au loc de muncă. Ce să facă?”, spune Nicolae Moz, fost miner, care a lucrat la Barza, 23 de ani, până în anul 2003. O femeie din sat zice: “E închisă demult exploatarea minieră! În 85, s-o-nchis! Dacă ar deschide SAMAX-ul, ar fi foarte bine că ar avea oamenii unde să lucre.” Carpathian Gold, firma care a primit licenţa de exploatare pentru perimetrul minier de la Rovina a declarat  public că nu se vor folosi cianuri în procesul de extragere al aurului din zonă, ci un procedeu standard de flotaţie. Declaraţiile nu i-au convins pe activiştii de mediu, dar sătenii nu par să se teamă defel de începerea exploatării.