400 de apicultori hunedoreni au semnat o petiţie contra pesticidelor

Iniţiativă civică

Petiţie pentru interzicerea folosirii unor pesticide în agricultură. 400 de apicultori din judeţul Hunedoara au semnat acest act pentru interzicerea folosirii neonicotinoidelor. Este vorba de trei pesticide folosite la tratarea seminţelor unei serii de culturi agricole

pentru combaterea dăunătorilor la culturile de porumb şi floarea-soarelui. Aceste substanţe au fost interzise în Europa, cu excepţia României şi Bulgariei, care au obţinut derogări de la UE.

Apicultorii hunedoreni vor astfel să atragă atenţia autorităţilor române asupra pericolului pe care îl reprezintă pentru albine această categorie de pesticide, numite neonicotinoide. Cele în cauză se numesc Clotianidin, Imidaclopid şi Tiametoxam care aparţin unei clase

de substanţe care au efecte devastatoare asupra populaţiei de albine: “Anul trecut am avut o mortalitate extraordinară la culturile de floarea soarelui şi la rapiţă. La rapiţă, a continuat şi în acest an şi mă tem că situaţia se va păstra şi la floarea soarelui. Şi, din păcate, nu ai cu cine povesti – ţările civilizate ale Europei nu mai folosesc neonicotinoidele. România, prin derogare, le foloseşte şi ne mai şi mândrim cu asta. Mă întreb dacă aceşti agricultori care folosesc aceste substanţe îşi dau seama de rolul albinei. Fără polenizare rămân fără culturi”, spune preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Hunedoara, Iosik Korb. Neonicotinoidele sunt o categorie de pesticide lansate pe piaţă în anii ‘90, ca înlocuitori ai altor pesticide mai vechi şi mai dăunătoare. Sunt pesticide sistemice, lucru care înseamnă că sunt absorbite în fiecare celulă a plantelor, care devin în totalitate otrăvitoare pentru dăunători. Cercetătorii cred că aceste pesticide joacă un rol important în decimarea albinelor, un fenomen înregistrat în ultimele decenii în toate ţările care au folosit aceste insecticide. Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Hunedoara spune că, de teama mortalităţii ridicate în familiile de albine, apicultorii vor renunţa să mai meargă cu stupii în zonele tratate cu pesticidele periculoase. Vor fi afectate în primul rând culturile de rapiţă şi floarea soarelui. “Neonicotinoidele sunt nişte substanţe interzise în Europa pentru care România a obţinut derogare. Asta nu e o soluţie. Cu aceste substanţe se tratează sămânţa, substanţa ajunge în floare, iar albina se hrăneşte cu ea şi îşi pierde memoria pentru că îi afectează sistemul nervos. Albina moare. Şi la porumb aceste substanţe dăunează pentru că ele apare în apa de pe frunze folosită de albine şi, până la urmă, tot la moartea albinei se ajunge”, explică  Iosik Korb. Apicultorii propun ca neonicotinoidele să fie folosite doar în zonele în care s-au înregistrat atacuri ale dăunătorilor la culturile de porumb şi floarea soarelui.

Apicultorii cer sprijinul Guvernului

Peste toate acestea, ploile dese şi abundente din ultima perioadă erau ultimul lucru de care aveau nevoie apicultorii din judeţ. Din cauza precipitaţiilor, producţia de miere de salcâm este grav afectată. Practic, în loc să adune miere, apicultorii sunt nevoiţi să hrănească ei albinele, în plin sezon de cules. Toţi crescătorii de albine din judeţul Hunedoara sunt afectaţi de vremea capricioasă din luna mai şi iunie, explică Korb: “La ora asta, avem deja o situaţie limită. Producţia de salcâm e aproape nulă, foarte multe familii de albine nu au mâncare, din cauza temperaturilor scăzute florile nu secretă. Apicultorii au ajuns să nu mai aibă resurse să întreţină familiile. Ne-au mai rămas culesul la tei şi floarea soarelui pentru că şi mierea de munte e compromisă.” Aşa că apicultorii şi-ar dori ca şi lor Guvernul să le întindă o mână de ajutor: “Programul Naţional Apicol este o poveste, una cam grea pentru unii apicultori: ai nevoie de multe dosare şi majoritatea oamenilor nu accesează programele, iar cei care le accesează pentru bani nu sunt pasionaţi care să reziste la vremurile grele de acum. Trebuie să ne gândim la viitorul apiculturii în ţara asta şi nu întrevăd nici un ajutor pentru noi. La apicultori nu se gândeşte nimeni. Apicultorul la ora asta trebuie să aibă biostimulatori, măcar câte cinci kilograme de zahăr pe familia de albine. Ar fi o salvare de moment. Albinele nu sunt importante doar pentru producţia de miere, ci şi pentru polenizarea culturilor şi, de fapt, ăsta e principalul lor rol pentru echilibrul ecosistemului”. Şeful apicultorilor spune că, în loc să se dea legi care să încurajeze apicultorii şi să susţină producţia de miere, la noi, prevederile legislative mai mult îi încurcă: „Noi dacă nu mergem în pastorale, nu facem nimic. Absolut nimic! S-a dat baza meliferă pe mâna consiliilor locale. Ce ştiu consilierii de albine? Despre baza meliferă? Cum o împarţi? Pe ce bază? Pe bază politică sau pe şpăgi? E o situaţie reală, la nivel naţional! Legea apiculturii a fost foarte prost gândită de cei de la Ministerul Agriculturii. Dacă au luat baza meliferă de la asociaţie, măcar să o dea proprietarilor, să laşi pe cine vrei pe terenul tău. Este un abuz de la cap, la coadă. La deplasări, efectiv, stuparii sunt hăituiţi – ajunge să vină peste el în câmp, cu poliţie, cu autorităţi, şi-l scot afară”, se plânge apicultorul. Până acum, anul 2014 era considerat cel mai greu an îndurat de apicultorii hunedoreni, dar 2016 are toate şansele să aducă dezastrul în apicultură.

CASETĂ

În 2014, Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) a publicat cea mai amănunţită analiză de până acum a neonicotinoidelor. Cercetătorii au analizat 800 de studii ştinţifice, inclusiv cele finanţate de industria producătoare de pesticide, şi au ajuns la concluzia că neonicotinoidele provoacă un dezastru ecologic mult mai mare decât se credea până acum. Raportul a concluzionat că neonicotinoidele sunt, fără dubiu, un factor cheie în ceea ce priveşte declinul dramatic al populaţiilor de polenizatori la nivel mondial. Crescătorii de albine se plâng că vremea rea produce înfometarea şi chiar moartea familiilor. Mai mult, ploile şi temperaturile au dus la scăderea producţiei de miere până la 10 sau 15 % din cantităţile produse în alţi ani.