Ia românească în patrimoniul mondial UNESCO

 Sute de hunedoreni au participat la sfârşitul de săptămână la Ziua Internaţională a Iei Româneşti, în timp ce vecinii din judeţul Gorj au încercat să introducă splendida cămaşă românească în patrimoniul UNESCO. Ei au organizat la Hobiţa, satul natal al lui Brâncuşi, o sărbătoare câmpenească la care au venit români din toată ţara.

„Sunteţi din judeţul Hunedoara? Nora mea e din Deva, lucrează în Danemarca, dar vor să se întoarcă şi să se stabilească aici. Cât lucrez pentru un covor din acesta, ţesut manual? Cam o lună, câte zece ore pe zi! Mergem, luăm lâna de la ciobani, o spălăm cu detergent şi o înălbim, că dacă nu e spălată cum trebuie, va face molii. Îmi pare rău că nu sunt locuri de muncă pentru ţesători şi nu prea am ce să le ofer fetelor, dar ele se bucură şi numai să înveţe şi să obţină diploma de meşter popular”, poveşteşte Mihaela Văcariu, profesoară de ţesături populare la Şcoala Populară de Arte Târgu-Jiu, care îi învaţă meşteşugul ancestral al ţesutului pe copiii din Tismana.

„Românii îşi caută identitatea”

Ceva mai departe, Filomela Tiştere, ţese chiar în faţa vizitatorilor splendidele covoare olteneşti şi, dacă eşti interesat, îţi arată şi ţie cum se face. „Am început la 12 ani, în joacă: mă duceam la o vecină care lucra la arta casnică şi lucram pe spatele gherghefului. Eu, de fapt, am făcut administraţie publică şi contabilitate, dar cu pasiunea asta a mea am fost în foarte multe ţări. Le place foarte mult meşteşugul nostru, însă să nu credeţi că doar noi avem aşa ceva. Avem motivele florale din zona Tismanei, cu linii curbe, unice, dar tehnica chilimului este regăsită şi pe covoarele din Acapulco şi din Turcia. Particip de mulţi ani la asemenea târguri, fac demonstraţii şi pot să spun că românii îşi caută, din ce în ce mai mult, identitatea. Am cunoscut români care îşi doresc din tot sufletul să se întoarcă. Inclusiv eu. Am fost, în 2012, la Nisa, la Jocurile Olimpice ale Francofoniei şi tot ce îmi doream era să revin acasă. Nu vă spun cât de drag mi-a fost când m-am văzut în avion, deasupra Otopeniului!”, mărturiseşte artista populară, Filomela Tiştere. Evenimentele de la Hobiţa şi Târgu-Jiu, secondate de alte câteva zeci, organizate în tot atâtea oraşe din ţară, nu a rămas fără ecou: „Noi o să punem la dispoziţie toată baza de date şi rămânem într-un fel de comitet de lucru. Ne-am dorit să fie 10.000 de participanţi, cifră care, din câte am înţeles, a fost un criteriu pentru înscrierea iei naţionale româneşti în patrimoniul UNESCO. Au fost manifestări şi în celelalte judeţe, iar anul acesta a fost cel mai mare eveniment de acest gen, organizat la nivel naţional. Este posibil să se ţină cont de numărul total de participanţi din toată ţara şi să avem şanse de a avea curând şi ia românească în patrimoniul mondial”, a declarat Oana Paloş, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Gorj.