Misterul zecilor de kilograme de galbeni din Sarmizegetusa Regia

Fascinantele poveşti ale comorilor regelui Lysimah

Peste 40 de kilograme de monede de aur Lysimah, care valorează milioane de euro, sunt date dispărute de autorităţi, după ce au fost furate din Sarmizegetusa Regia şi traficate la sfârşitul anilor 1990 în afara ţării. Poveştile galbenilor extrem de valoroşi sunt fascinante şi încep cu multe secole înainte ca Munţii Orăştiei să fie răscoliţi cu detectoarele de aur.

Povestea comorilor Lysimah datează de peste 2.300 de ani, când generalul macedonean luase în stăpânire Tracia. O legendă antică spune că a fost înfrânt de geţi şi nevoit să răscumpere de la aceştia, cu mult aur, fiul luat prizonier. În dorinţa de a se răzbuna, generalul macedonean s-a avântat cu o armată numeroasă în ţinuturile din nordul Dunării. Geţii i-au întins însă o capcană, pustiind locurile pe unde urma să treacă armata condusă de Lysimah. Istoviţi, macedonenii au fost înfrânţi şi luaţi prizonieri.

Marea comoară de galbeni Lysimah

La aproape două milenii de la acest episod, nu departe de Sarmizegetusa Regia, în râul Sargeţia (Strei) a fost descoperit primul mare tezaur de monede Lysimah din istorie. Povestea comorii a fost legată de informaţia că înainte ca Dacia să fie cucerită de romani, Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor în albia râului. „Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă”, relata Dio Cassius. Comorile lui Decebal ar fi fost descoperite, după ce regele dac a fost trădat. Dar nu toate. La mijlocul secolului al XVI-lea, un tezaur extrem de valoros a fost găsit de localnici, în râul Strei. Povestea comorii descoperită în Strei în urmă cu aproape cinci secole a fost privită cu mult interes de istorici. Unii istorici au susţinut că a fost puţin probabil ca tezaurul să fi fost găsit în albia Streiului, ci mai degrabă în vecinătatea cetăţilor dacice. Potrivit documentelor vremii, citate de cercetătoarea Iudita Winkler, oamenii care au descoperit tezaurul „locuiau în Grădişte, sat mic, lângă un vechi oraş, iar la tezaur s-a aflat şi o mare cantitate de pIăci neştanţate şi guvernatorul Transilvaniei i-a trimis lui Ferdinand două mii de Lysimachei. Într-o altă variantă, dată de M. MiIles, ca loc de descoperire se indică tot râul Strei”, se arăta în articolul „Consideraţii despre moneda Koson”.

Cea mai mare comoară, 30 de kilograme

Abia în anii 1990, alte comori antice preţioase de monede Lysimah, au mai fost descoperite. De această dată, echipele de braconieri care au răscolit Sarmizegetusa Regia au scos la iveală zeci de kilograme de aur, în monede Lysimah, despre care experţii afirmau că au fost bătute în secolul I, î. Hr., în monetăriile din Callatis, Tomis şi Histria. Cel mai valoros tezaur a fost descoperit, susţin anchetatorii, în august 1998, în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei. Conţinea peste 30 de kilograme de monede Lysimach, Pharnakes şi Asander din aur, bunuri care au fost valorificate la casele de licitaţii din Europa Centrală şi SUA. Povestea furtului şi traficării comorii începe îi are ca protagonişti pe Darius Baci, un fost miner în Exploatarea auriferă Certej, şi pe prietenul său Mircea Mihăilă, o persoană fără ocupaţie, ambii cu legături în lumea interlopă a Devei. Un pădurar audiat de anchetatori a relatat că la începutul lunii august 1998, când se afla cu muncitorii la lucrări în pepiniera silvică de la Grădiştea de Munte, i-a văzut într-o seară pe Mircea Mihăilă şi pe Darius Liviu Baci, în stare de bună-dispoziţie, coborând dinspre Sarmizegetusa Regia, din zona „Căprăreaţa”, însoţiţi de doi localnici, luaţi drept călăuze. Fiecare avea câte un rucsac încărcat cu detectoarele şi cu un tezaur monetar. Pădurarul i-a însoţit până la maşini, iar pe drum Darius Liviu Baci i-a spus că au descoperit un tezaur de peste 3000 monede „în Şesul Căprăreţei, chiar lângă cărare”, apoi a scos din rucsac „un pumn de monede din aur”, pe care i le-a arătat, aşezându-le pe acelaşi rucsac, în portbagaj. Conform declaraţiei martorului „cele mai multe monede erau de tipul Lysimach, având pe avers capul unui rege, cu plete mari şi pe revers o zeiţă aşezată pe tron, iar alte monede erau de tipul Pharnakes”.

Comori traficate pe filiera sârbă

În perioada august 1998 – aprilie 1999, Darius Baci şi Mircea Mihăilă au căutat în Ungaria şi Serbia cumpărători pentru valorificarea comorii. Au intrat în legătură cu Goran Andelkovic, un afacerist din Banatska Palanka – Serbia, patronul unui restaurant de pe malul Dunării, care la acea vreme era refugiat la Arad în contextul bombardamentelor NATO din Serbia. Cei doi l-au anunţat printr-un intermediar, anchetat în alt dosar, despre faptul că au „marfă”. Întâlnirea a avut loc în Timişoara. Devenii i-au condus pe intermediarii Goran Andelkovic şi Duşan Djuric într-un apartament situat în Timişoara, unde le-au prezentat marfa: 3.600 stateri Lysimach, Asander şi Pharnakes, tezaurul având greutatea de 30 de kilograme.În continuare, în mai – iunie 1999, tezaurul a fost tranzacţionat de Darius Baci şi Mircea Mihăilă cu Duşan Djuric, la Hotelul Continental din Timişoara, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Tezaurul a fost apoi transportat de intermediarul sârb cu autoturismul său, în loturi de câte 200 – 400 monede, prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac şi a fost valorificat prin alţi intermediarii sârbi unei case de antichităţi din München, colecţionarului Frank Sternberg din Zürich şi altor dealeri din München, Chicago, New York, la preţul de 3.000.000 mărci germane. Abia zece ani ai târziu, un lot de 27 monede Lysimach, din tezaurul furat de cei doi a fost recuperat.

Potrivit anchetatorilor, în vara anului 1999, Ioan Bodea un muncitor forestier din satul Luncani şi Vioica Luncan, din aceeaşi localitate, au efectuat detecţii în punctul arheologic Dealul Grădiştii – Sub Muchea Cetăţii, iar în apropiere de incinta sacră de la Sarmizegetuza Regia, au localizat un tezaur alcătuit din două brăţări dacice din aur, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint. Comoara a fost ascunsă la domiciliul soţilor Luncan, care apoi au căutat persoane ce puteau să le asigure valorificarea bunurilor pe piaţa neagră a antichităţilor, cerând pentru ele 80.000 mărci, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba iulia. Piesele au fost scoase din ţară de Radu Horia Camil şi transportate în SUA.

Un alt tezaur de 800 – 1.000 de monede Lysimah ar fi fost descopeit de căutătorii de comori în martie 1999, la 300 metri, nord, de zona sacră a cetăţii Sarmizegetusa Regia. În aceeaşi groapă a braconierii au găsit şi un „şarpe de aur”, precum şi 2.000 monede din argint. În perioada 6-7 aprilie 1999, tezaurul a fost scos din ţară, prin vama Nădlac, fiind ascuns în rezervorul de carburant al autoturismului şi predat unor sârbi în oraşul Szeged, care au plătit pentru monede 640.000 mărci germane.

În luna februarie 2013, Adi Stoicoi, un alt localnic din zona Grădiştea de Munte, anchetat pentru infracţiuni contra patrimoniului a descoperit, afirmau anchetatorii, un tezaur de 30 monede din aur, tip Lysimach, în situl arheologic Dealul Muncelului. Cinci dintre stateri au fost recuperaţi de autorităţi în luna aprilie 2013, de la Florin Delinescu, fostul custode al sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care ar fi încercat să le tranzacţioneze ilegal. În prezent, peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL. Printre bunuri se numără şi tezaurul de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat doar 37 piese.