Prezbiopia şi Astigmatismul

Sănătate:

PREZBIOPIA

Prezbiopia reprezintã ­diminuarea puterii de ­acomodare a ochiului, odatã cu înaintarea în vârstã, mai ales la distingerea obiectelor de aproape. Pe mãsura apropierii de vârsta medie, cristalinul (lentila ochiului) se subţiazã şi îşi pierde din elasticitate. Acomodarea vizualã reprezintã ­capacitatea cristalinului de a-şi modifica convexitatea şi grosimea pentru a permite focalizarea obiectelor aflate la diferite distanţe. Pierderea acestei proprietãţi duce la diminuarea vederii, deoarece obiectele nu mai sunt focalizate bine.

Aceste probleme încep sã fie remarcate în jurul vârstei de 45 de ani, când, pentru a citi dintr-o carte sau dintr-un ziar, acestea trebuie ­îndepãrtate de ochi pentru a vedea mai bine.

Imaginile sunt focalizate în spatele retinei, în loc sã fie focalizate pe retinã, aceasta determinând o vedere neclarã. Pentru îmbunãtãţirea vederii se mãreşte distanţa dintre obiect şi ochi şi astfel proiecţia va avea loc la nivelul retinei.

Cauze

Prezbiopia este un proces normal în cadrul îmbãtrânirii.  Odatã cu înaintarea în vârstã, cristalinul se subţiazã şi îşi pierde din elasticitate, iar muşchii ce susţin ­cristalinul sunt şi ei uşor afectaţi. Aceste douã ­schimbãri scad capacitatea de acomodare, în special pentru vederea la apropiere. Însã aceste modificãri apar gradat, deşi poate pãrea cã aceastã diminuarea a ­acomodãrii survine brusc.

Simptome

Principalul simptom al prezbiopiei este vederea neclarã, în special în ­distingerea obiectelor apropiate. Aceasta se ­înrãutãţeşte la lumina slabã sau pe un fond de obosealã. Prezbiopia poate, de ­asemenea, sã producã cefalee (dureri de cap) sau astenopie

(oboseala ochilor).

Tratament

În mod normal, prezbiopia poate fi corectatã cu ochelari sau lentile de contact. Dacã persoana afectatã de prezbiopie nu a avut nevoie de ochelari sau lentile de contact pânã atunci, i se va corecta vederea prin ­pre­scrierea unor ochelari pentru vederea de aproape.

Dacã prezbiopia se ­suprapune la o persoanã care deja foloseşte ochelari pentru apropiere, distanţã sau astigmatism, este nevoie de o nouã reţetã. Se ­recomandã folosirea unor lentile bifocale, în care partea superioarã a lentilei este pentru vederea la distan­ţã şi partea inferioarã pentru ­vederea de aproape.

ASTIGMATISMUL

Astigmatismul reprezintã o afecţiune oftalmologicã destul de frecvent întâlnitã, în special în rândul copiilor. Se poate corecta uşor prin lentile de contact, ochelari sau chiar prin intervenţii chirugicale.

Astigmatismul apare când corneea prezintã curburi anormale şi are mai degrabã o formã ovoidalã decât rotundã. Astigmatismul este o tulburare de refracţie şi este fiziologicã.

În ochiul cu astigmatism acest lucru nu se întâmplã – lumina este refractatã cu pu­tere diferitã într-o zonã faţã de alta, astfel încât ajunge sã fie focalizatã doar o parte din obiect. Obiectul în ansamblul sãu va apãrea neclar şi înceţoşat. Pacienţii cu astigmatism nu pot percepe de­taliile şi uneori chiar şi liniile verticale par distorsionate.

Cauze

Specialiştii nu au descoperit deocamdatã cauzele apariţiei astigmatismului şi nici de ce unele persoane dezvoltã aceastã boalã în timp ce altele nu.

Simptome

Pacienţii cu astigmatism nediagnosticat şi netratat au adesea:

– Cefalee;

– Obosealã ocularã;

– Vedere înceţoşatã;

– Acuitate vizualã scãzutã, în special pentru vederea la distanţã.

Tratament

Astigmatismul poate fi tratat cu ochelari, lentile de ­contact sau prin intervenţie chirurgicalã.

Ochelarii sunt cu lentile ­cilindrice.