Cât de grea e moştenirea preluată de noua conducere a spitalului din Hunedoara

Bilanţ

Fostul manager al Spitalului Municipal „Alexandru Simionescu” din Hunedoara, Nicuşor Ştefan, susţine că lasă spitalul într-o situaţie foarte bună şi va merge în Consiliul Local, de unde va avea ocazia să vegheze asupra spitalului. „Sunt multe lucruri care ar fi putut fi făcute, dar la un volum atât de mare de activitate şi o instituţie atât de grea cum este spitalul, nu pot să le faci pe toate. Sigur, sunt şi aspecte pozitive: în mandatul meu spitalul nu a avut niciodată datorii, am asigurat, întotdeauna, suficiente stocuri de materiale sanitare, condiţiile hoteliere – zic eu – sunt bune, am făcut investiţii cu bani de la administraţia locală şi de la Ministerul Sănătăţii. Regret că nu am reuşit să aduc toţi banii pe care acest spital i-ar fi meritat: Casa de Sănătate nu decontează, nici pe departe, toate serviciile prestate de acest spital: jumătate din serviciile de spitalizare, pe zi, nu se decontează. Este vorba de 4-5 miliarde de lei vechi (400.000-500.000 de lei), nerecuperaţi, în fiecare lună.” Nicuşor Ştefan adaugă că administraţia spitalului tocmai a finalizat reparaţii capitale ale secţiei de chirurgie, iar în ultimii ani la Hunedoara au venit 40 de medici noi: „În acest moment din cei 900 de angajaţi ai spitalului, 120 sunt medici, iar numai pe spitalizarea continuă creşterile indicatorilor de performanţă au însemnat 700.000 de lei (7 miliarde în lei vechi), bani munciţi de personalul din spital, pe care îi merită şi care se regăsesc în majorările salariale.” Potrivit lui Nicuşor Ştefan, spitalul rămâne cu 2,5 milioane de lei în conturi, un fond de dezvoltare de peste 1 milion de lei, peste 4 milioane creanţe de încasat de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi un stoc în valoare de 1 milion de lei. RMN-ul şi DEXA din spital, chiar dacă sunt servicii private, sunt, în opinia fostului manager, un lucru foarte bun, pentru că pacienţii internaţi beneficiază gratuit de investigaţii gratuit.

Două proiecte lăsate moştenire

Ştefan adaugă că două proiecte mari sunt deja scrise şi mai trebuie doar depuse, pentru a accesa fondurile europene: unul vizează reabilitarea integrală a ambulatoriului şi presupune o investiţie de 9 milioane de euro, iar cel de-al doilea vizează reabilitarea energetică a clădirii principale a spitalului şi are o valoare de 12 milioane de euro.

Cel mai bun spital municipal din ţară

„S-a vehiculat în presă că spitalul de la Hunedoara ar fi o bombă biologică. Cum să fie bombă biologică, dacă Spitalul Municipal Hunedoara a fost evaluat de inspectori drept cel mai bun spital municipal din ţară, şi al doilea, la categoria spitale municipale şi judeţene, după Spitalul Judeţean din Brăila?!. Mai mult, în timpul controlului venit după criza controalelor de la Piteşti, spitalul nostru a fost singurul din judeţ care nu a primit nici amenzi şi nici măcar un avertisment”, spune fostul manager. 49 la sută dintre pacienţii care se tratează la Hunedoara nu sunt localnici, iar fosta administraţie susţine că rata mare a adresabilităţii dovedeşte tocmai calitatea serviciilor medicale de aici.

Un centru de permanenţă, soluţie pentru urgenţe

Referitor la criticile aduse de hunedoreni felului în care pacienţii sunt trataţi la secţia de Urgenţe a spitalului abia după îndelungi aşteptări, care pot agrava starea de sănătate a bolnavilor, fostul manager spune că la acea secţie volumul de muncă este uriaş, iar cei cinci medici care lucrează aici nu mai pot face faţă fluxului mare de pacienţi. „În ultimii doi ani am încercat să aduc specialişti, deşi nu prea mai sunt medici de urgenţă în ţară, iar cei care sunt, preferă să plece în străinătate. Dacă înăuntru e un accident vascular, miocardic sau de circulaţie, pacientul nu poate fi păsărit nicio secundă până nu este stabilizat, iar între timp afară se formează coadă. În plus, numai la urgenţă sunt, lunar, 3.000 de pacienţi, care vin nu doar din Hunedoara şi localităţile limitrofe, ci şi din alte oraşe sau sate, ceea ce înseamnă o medie de 100 în fiecare zi. Urmează, probabil, şi o reabilitare şi pentru urgenţă: noi am făcut solicitări nenumărate Ministerului Sănătăţii, cu prioritate pentru această secţie. Cred că ar trebui să fim mai toleranţi şi cu medicii de aici, care, sub această presiune a publicului, sunt tot mai tentaţi să plece în mediul privat sau în străinătate. Un centru de permanenţă asigurat de administraţia locală, Direcţia de Sănătate Publică şi medicii de familie, ar putea fi o soluţie: urgenţele minore ar merge la acest centru şi numai urgeţele grave ar mai ajunge la spital, eficientizând intervenţiile.”