Săptămâna în presa locală

î Inspectorii ITM au descâlcit greu iţele  sportive

Diana Mitrache, Servus Hunedoara

Toate cluburile sportive, asociaţiile de acest gen, ori sălile de fitness au fost verificate de inspectorii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Hunedoara în ceea ce s-a dorit a fi prima campanie de acest fel în România. Inspectorii de muncă au dus o muncă titanică pentru a descâlci iţele acestor afa­ceri sportive, pentru că multe dintre ele funcţionează pe lângă unităţi ce au un alt tip de activitate, dar, până la urmă, măcar i-au identificat pe cei care răspund de activităţile sportive.
Nu mai puţin de 19 unităţi din Valea Jiului şi până la Haţeg au fost identificate ca având un astfel de profil de activitate, iar respon­sabilii au fost avertizaţi că trebuie să şi ia câteva măsuri de siguranţă. „În urma controalelor efectuate, am constatat că există mai multe moduri de desfăşurare a activităţilor sportive, şi anume: angajatori persoane juridice, autorizaţi de Registrul Comerţului să desfăşoare activităţi sportive pentru care se aplică Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţi, aşa cum este cazul în centrele de fittnes. Pentru cei care desfăşoară activităţi în centrele de fitness în calitate de clienţi, Legea 319/2006 nu se aplică; cluburi şi asociaţii sportive cu personalitate juridică, la care L nr. 319 se aplică şi angajatorilor şi lucrătorilor care sunt încadraţi în muncă conform Codului Muncii / Legea 53/2003 şi care sunt remuneraţi de aceste cluburi şi asociaţii, cum este cazul antrenorilor, administratorilor de teren, îngrijitorilor acestuia. În schimb, Legea SSM nr. 319/2006 nu se aplică sportivilor, pentru că nu sunt remuneraţi, fiind doar amatori. Aici se încadrează cea mai mare parte a fotbaliştilor din Liga a V-a, dar şi a karatiştilor, tenismenilor (care practică tenis de masă), popicarilor, ori practicanţilor de judo, echipe de fotbal din Liga a V-a, care joacă fotbal în regim de vo­luntariat, la care nu se aplică L nr 319/2006. Echipele de fotbal, în acest caz, sunt sub tutela Consiliilor locale. În urma hotărârii de consiliu, acestea asigură sportivilor un supliment de hrană, plata arbitrilor şi transportul sportivilor la competiţii”, spun inspectorii ITM din Valea Jiului care au efectuat acest control la bazele sportive din zona noastră.
Termene de reabilitare
Inspectorii de muncă le-au dat şi termene de reabilitare, pentru că multe astfel de cluburi şi asociaţii sportive au deficienţe în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă, nu ştiu ce este activitatea de prevenţie, angajaţii nu au acte medicale, iar sportivii care intră în teren au o legitimaţie vizată doar de medicul de familie, care garantează că e apt medical, fără a avea un set de analize medicale. Majoritatea unităţilor unde s-au găsit deficienţe sunt la prima verificare, pentru că inspectorii de muncă nu le-au trecut niciodată pragul şi tocmai de aceea nici nu au fost amendaţi, ci doar avertizaţi că vor urma şi alte controale la care se aşteaptă să fie în regulă.
î Deva şi Hunedoara importă un model „a la Cluj” – birouri speciale pentru investitori

Ciprian Iancu, Glasul Hunedoarei

Primăriile principalelor oraşe din judeţ speră că vor reuşi să atragă mai uşor investiţii dacă vor crea, fiecare, câte un birou special în acest scop. Primăria Deva şi-a şi modificat deja organigrama, iar Primăria Hunedoarei are de gând să procedeze la fel.
În prima sa şedinţă, noul Consiliu Local al Devei a aprobat modificarea organigramei Primăriei Deva astfel încât, în cadrul acestei instituţii, să funcţioneze un „birou pentru investitori”. Angajaţii de aici vor trebui să identifice şi să inventarieze spaţiile comerciale şi terenurile de pe raza Devei care pot fi puse la dispoziţia investitorilor, să alcătuiască o bază de date privind potenţialul de investiţii şi să-i ajute pe potenţialii investitori în ce priveşte prospectarea pieţei.
Acelaşi birou va trebui să organizeze periodic întâlniri între reprezentanţi ai municipalităţii şi ai mediului de afaceri, să promoveze „oferta economică” a reşedinţei de judeţ şi să analizeze, împreună cu Direcţia de Impozite şi Taxe Locale, aplicarea unor limite de impozitare pentru anumite categorii de investiţii. (…)
Strategiile – o problemă
Pentru a spera că atrag investiţii importante, atât Hunedoara cât şi Deva trebuie să-şi refacă strategiile de dezvoltare. De data aceasta la modul profesionist. Ultimele documente de acest fel au fost, de fapt, nişte „copy-paste-uri”, în care atât Hunedoara cât şi Deva se „învecinau”, de exemplu, cu Munţii Trascăului (?!). Ambele primării au plătit sute de mii de lei pentru aşa-zisele „strategii de dezvoltare”. Hunedoara are o populaţie extrem de îmbătrânită, firma de cablaje auto care activează aici fiind nevoită să meargă tocmai până la Petroşani în speranţa că va găsi angajaţi pentru noile capacităţi de producţie pe care intenţionează să le deschidă la toamnă. Şi din Hunedoara, dar şi din Deva, există oameni care fac naveta la Sebeş, pentru un loc de muncă plătit ceva mai bine decât cele de pe plan local.
î Trafic restricţionat pe Defileul Jiului, de luni până vineri
Daniel Guţă, Ziarul Hunedoreanului

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a informat că în perioada 11 iulie 2016 – 1 august 2016 va fi închisă circulaţia rutieră pe DN 66 pe sectorul cuprins între km 93+500 – km 126+000, între localităţile Bumbeşti Jiu – Petroşani, mai exact, pe Defileul Jiului.
„Circulaţia va fi închisă în fiecare zi de luni până vineri, în intervalul orar 9:00 – 18:00 pentru toate categoriile de vehicule, cu excepţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane (microbuze, autobuze), autorizate în acest sens şi a autovehiculelor cu regim prioritar, atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau misiuni care au caracter de urgenţă, al căror acces va fi asigurat inclusiv în perioadele precizate”, a informat CNADNR. Restricţia se impune în vederea executării lucrărilor de reabilitare pe DN 66.
În zilele când circulaţia este închisă pe DN 66 Bumbeşti Jiu – Petroşani, şoferii au la dispoziţie următoarele variante de ocolire, pentru relaţia Târgu Jiu – Petroşani şi retur:
DN 67, km 83+100 (Tg. Jiu – Rm. Vâlcea) – DN 7, km 170+752 (Rm. Vâlcea – Sibiu – Sebeş -Simeria) – DN 66, km 210+555 (Simeria – Haţeg – Petroşani);
DN 67, km 83+100 (Tg. Jiu – Dr. Tr. Severin) – DN 6, km 337+825 (Dr. Tr. Severin – Orşova – Caransebeş) – DN 68, km 5+300 (Caransebeş – Haţeg) – DN 66, km 70+336 (Haţeg – Petroşani);
DN 66, km 83+100 (Tg. Jiu – Filiaşi) – DN 6, km 264+995 (Filiaşi – Strehaia – Dr. Tr. Severin – Orşova – Caransebeş) – DN 68, km 0+000 (Caransebeş – Haţeg) – DN 66, km 70+336 (Haţeg – Petroşani).
Pe Defileul Jiului au loc lucrări de modernizare a şoselei efectuate în cadrul unui proiect demarat în 2012 de Ministerul Transporturilor. Un consorţiu al firmelor Copisa Constructora Pirenaica (Spania) – Chiruli Andrea Impresa Individuale (Italia) – Coremi Inter (România) a contractat lucrările de reabilitare ale tronsonului rutier, aflat într-o stare de degradare vizibilă, iar proiectul finanţat de statul român prin Ministerul Transporturilor are o valoare de 150 de milioane de lei.
î Salvatorii minieri, pe cale de dispariţie
Mihaela Mihai, Gazeta de Dimineaţă

Restrângerea activităţii miniere din Valea Jiului conduce şi la dispariţia salvatorilor minieri profesionişti, la Staţia Centrală de Salvare Minieră din cadrul Prest Serv mai activând la acest moment doar 12 salvatori.
Dezinteresul statului vizavi de Complexul Energetic Hunedoara este evident. Minerii se împuţinează pe capete, minele se închid la bucată, şi alături de acestea dispar şi salvatorii minieri. Cei învăţaţi, antrenaţi şi formaţi să-şi rişte viaţa pentru a intra în adâncuri şi a salva persoane.
La acest moment, doar 12 salvatori profesionişti mai sunt la CEH şi, astfel, la nivelul întregii ţări, după ce anul trecut au fost 20, numărul acestora scăzând constant în ultimii ani.
”Ne descurcăm, dar la minim. De vreo doi-trei ani nu am avut intervenţii, aşa că ne-am descurcat chiar şi cu acest număr mic de salvatori. Problema nu este la noi în Valea Jiului, aici ne descurcăm, mai sunt şi salvatorii operativi voluntari de la unităţile miniere cu care colaborăm şi ne ajutăm. Problema este la nivel naţional. Cei care lucrează la suprafaţă nu au aparate şi nu au ablilităţi să lucreze cu aparate cu circuit închis. Toată ţara e plină de exploatări miniere de minereu, de cărbune, de sare, exploatări închise, abandonate, în ”conservare” cu posibilitate de acces în interior, unde intră persoane să caute fier vechi şi e greu de controlat. Nu este nimeni abilitat în afara salvatorilor minieri să intre. ISU sunt calificaţi să intervină la suprafaţă, nu au abilitate să intre în subteran”, a declarat, joi, pentru Gazeta de Dimineaţă, Gheor­ghe Mununar, şeful salvatorilor minieri de la Staţia Centrală de Salvare Minieră.
Potrivit sursei citate, dispariţia salvatorilor minieri va reprezenta o problemă pe viitor.
”Pe măsură ce activitatea minieră din Valea Jiului se va restrânge şi salvatorii minieri vor dispărea, iar la nivel naţional nu este altă staţie de salvare minieră cu experienţa şi performanţele noastre. Din urmă nu mai vine nimeni, nu mai sunt interesaţi să vină în această activitate pentru că veniturile sunt foarte mici. Pericolele şi incidentele din Valea Jiului sunt cunoscute. Orice om trebuie să fie foarte bine determinat să se apuce de această meserie. Azi mâine nu va mai avea cine să-i instruiască şi să-i formeze. Noi colabo­răm cu cei de la INSEMEX, care sunt profesionişti, pregătesc pe partea teoretică, problema este în teren”, a completat Mununar.
Şeful salvatorilor minieri este de părere că un efectiv de minim 18-20, cu tot cu conducători, ar fi optim pentru ce ar fi nevoie, astfel putându-se asigura o permanenţă de salvare de 6 persoane pe schimb, la schimburi de opt ore.Pe 15 februarie anul trecut s-au împlinit 15 ani de la înfiinţarea Staţiei Centrale de Salvare Minieră.
SALVAMIN a fost înfiinţată prin Hotărârea de Guvern nr. 170 din 15 februarie 1990 ca parte a Combinatului Minier Valea Jiului.  În anul 2014, conducerea Complexului Energetic Hunedoara, succesorul Combinatului Minier, decide să restructureze SALVAMIN, care rămâne doar un Sector de Salvare Minieră – Inertizare. Legal şi real, desfiinţarea in facto a SALVAMIN nu putea fi reali­zată decât printr-o altă hotărâre de Guvern.
Salvatorii minieri profesionişti sunt prezenţi mai ales în acţiunile speciale din minerit, în cele de salvare de vieţi omeneşti, dar şi de salvare a locurilor de muncă. Vizibiliatea lor este accentuată mai ales când au loc accidente miniere cu victime, fiindcă atunci atenţia din exterior este una aparte. Salvatorii profesionşiti de la Petroşani acţionează şi dincolo de graniţele Văii Jiului. În decembrie 2011, de exemplu, ei au fost cei care au scos cinci persoane decedate din adâncurile galeriei miniere Borzaş din Baia Mare. Echipa de la Petroşani, singura de profil la nivel naţional, este cea care a reprezentat România şi în concursurile internaţionale. În anul 2014 s-au întors din Polonia cu locul şase, din 22 echipe din toată lumea. Primele cinci locuri au fost ocupate de echipele ţării gazdă. Recent, miercuri mai exact, şeful salvatorilor minieri a scos din Salina Turda trupul unui tânăr ce s-a aruncat pe puţul de aerisire al unei vechi exploatări de sare.