Ceauşescu ar fi vrut să-şi facă un sanatoriu chiar în inima Daciei

Administraţia monumentului UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) Sarmizegetusa Regia a descoperit în incinta sacră din Munţii Orăştiei cinci guri de canalizare din anii ’70-’80, care afectează negativ imaginea cetăţii dacice. Din nefericire, situaţia nu e singulară, dar autorităţile nu au, deocamdată, niciun plan pentru re­aducerea monumentului la starea sa iniţială.
“Nici nu ştim ce sunt. Am descoperit acele cămine, adică guri de canal în urma unor lucrări de igienizare a terenurilor, care fac parte – categoric – dintr-o reţea construită în anii ’70-’80. Nu deţinem însă un plan. Ele sunt acoperite sub frunze, sunt sub pământ. Nu ştim nici cine, nici pentru ce le-a făcut, pentru că nu există niciun plan lăsat. Am căutat peste tot în arhive, arheologii în vârstă spun că nu-şi aduc aminte, aşa că va trebui să concepem un program de depistare a acestei reţele. Ea este, clar, una contemporană şi va trebui ori pusă în valoare, ori extrasă de acolo, cu costuri uriaşe. Nimeni, până la administraţia monumentului, nu a curăţat buruienile şi urzicile care au crescut acolo mai înalte de un metru. Sigur, e clar că e vorba de un sistem de  captare a apei, a unuia sau a mai multor izvoare. Însă nu ştim de ce robineţii sunt aşa de mari şi nici ce izvoare din zonă ar fi putut să capteze acestea”, explică Vladimir Brilinsky, administratorul monumentului Sarmizegetusa Regia, din cadrul Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Hunedoara.

Planurile şi ridicările topo au dispărut
Trei dintre gurile de canalizare sunt situate la o distanță de 4-5 metri una de cealaltă, chiar pe liziera pădurii, una se află în apropierea drumului pavat, iar cea de-a cincea, între drumul pavat şi marele templu de calcar. “Faptul că planurile canalizărilor au dispărut este o enigmă şi pentru mine. Ele au fost rea­lizate de Institutul de Proiectări Hunedoara (IPH), care s-a desfiinţat după 1990, iar toate documentele au ajuns în arhivele statului. Aici există caiete de lucrări, care cuprind informaţii legate de costuri şi materiale, dar nimic legat de poziţionarea gurilor de canalizare. Nu am găsit nici planşele cu planurile, nici ridicările topografice”, adaugă Vladimir Brilinsky. Una dintre ipotezele legate de amenajarea reţelei de canalizare în zonă vorbeşte despre faptul că autorităţile comuniste ar fi început aici, înainte de ’89, construcţia unui sanatoriu comandat chiar de Nicolae Ceaușescu.

Betonul şi prefabricatele, nocive pentru cetatea UNESCO
„Noi decontăm acum heirupismul şi neprofesio­nalismul anilor ’70-’80. Este mare, mare păcat că s-au turnat sute de metri cubi de betoane! Ar putea fi extra­se din acel loc, cu foarte mare efort şi foarte mari cheltuieli, iar zona, readusă la stadiul iniţial. Soarele de andezit „cârpit” şi replicile turnate din beton şi prefa­bricate sunt nocive pentru ceea ce înseamnă un monu­ment UNESCO. Sigur, noi avem în plan îndepărtarea lor şi înlocuirea cu mate­riale originale, însă o estimare a costurilor, în acest sens, încă nu s-a făcut, însă e vorba de sume colosale: milioane de euro!”, precizează admi­nistratorul cetăţii dacice. Vladimir Brilinsky a mai semnalat şi pe parcursul anilor anteriori existenţa unor lucrări făcute neprofesionist în perioada comunistă, pentru a „reabilita” vestigiile dacice din zonă. Din nefericire, autorităţile nu au, încă, o strategie pentru a îndepărta toate urmele acestor intervenţii păguboase făcute înainte de 1990 în capitala Daciei necucerite de romani.