Săptămâna în presa locală

S-a deschis „Muzeul Instalatorului”, iar cei care îi vor trece pragul vor râde mult
Diana Mitrache, Servus Hunedoara

Cunoscutul om de cultură, fin umorist şi celebru caricaturist Ion Barbu a făcut, ca de obicei, un „hap­pening” din ceea ce a fost deschiderea oficială a „Muzeului Instalatorului”, pe care artistul l-a creat în Valea Jiului. Cei care vor să îşi descreţească frunţile sunt invitaţi să treacă pragul acestui muzeu inedit, aflat în centrul municipiului Petroşani.
AMENAJAT ÎNTR-O FOSTĂ GRĂDINIŢĂ
Sâmbătă după amiază, zeci de oameni au venit în „curtea instalatorului Dorel”, unde au avut ocazia să îl şi întâlnească pe celebrul personaj, în rolul căruia a intrat un actor al Teatrului „Auăleu” din Timişoara, îmbrăcat corespunzător, într-un halat albastru şi cu o cască pe cap. Artistul Ion Barbu, cel care a gândit acest muzeu, avea o coroniţă de înger pe cap, pentru că ceea ce a făcut el la Petroşani este, probabil, divin. „Cred că sunt şase luni de când m-am dus cu o cerere la domnul primar Tiberiu Iacob Ridzi, ca să îmi dea mie această casă, ce mi-a plăcut foarte mult. Am făcut un proiect şi i-am spus că vreau să fac cel mai tare muzeu din Valea Jiului. M-am înşelat, este cel mai tare muzeu din Europa!”, a spus artistul, care a creat, în cele trei încăperi, care cândva au găzduit o grădiniţă, un adevărat tribut adus celui care a ajuns, în conştiinţa românilor, instalatorul Dorel.
PRIMII VIZITATORI, UN GRUP DE BELGIENI
Întreg muzeul inspiră râsul şi la fel a fost şi la deschiderea lui, pentru că panglica la WC-ul aurit al instalatorului era, de fapt, o rolă de hârtie igienică, din care fiecare invitat a primit câteva pătrăţele. De altfel, nici panglica tricoloră nu a fost din pânză, aşa cum e de obicei, ci din fier, iar primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, artistul Ion Barbu şi însuşi actorul care l-a interpretat pe instalatorul Dorel au tăiat-o cu un bomfaier.Şi pentru că nimic nu este întâmplător, un grup de belgieni a aflat de pe Internet despre „Muzeul Instalatorului” şi au venit să îl vadă. „Am găsit aici mult umor şi bun gust. Suntem încântaţi!”, a spus Brunhilde Spuyt, turistă belgiană. Mai mult, belgienii l-au invitat pe Ion Barbu la Bruxelles, pentru a înfrăţi proaspătul muzeu de la Petroşani cu cel belgian.
CE SE POATE ADMIRA?
Dacă intri în muzeu, ai parte de umorul fin, pe alocuri deocheat, al lui Ion Barbu. Veţi râde încă de la intrare, până în cel mai ascuns ungher. Artistul Ion Barbu a creat tot felul de spaţii destinate, pe rând, lui Ceauşescu, lui Gabriel Oprea, medicinei, sportului, culturii, pentru că acolo veţi găsi o galerie pe care stau atârnate ceasuri deşteptătoare aurite, fiecare având o aţă lungă egală în centrimetri cu anii pe care i-a trăit personalitatea respectivă. Tot acolo mai sunt expuse şi obiecte ce redau viaţa, cultura, politica, în cel mai pur fel, dar cu umor şi cu multă înţelepciune. Sistemul de sănătate din România este reprezentat de o cârjă ce are cuie cu vârful în sus fix sub braţ. În curte veţi întâlni, pe lângă cei mai celebri pomi din lume, adică Teiul lui Eminescu, Mărul lui Adam ori Arborele genealogic, un WC complet utilat, aurit şi închis cu folii transparente. Autorul lui a vrut să arate că oamenii politici fac treabă, mare, şi că totul este transparent la clasa politică, dar şi că lucrurile pe care le vedem nu sunt ceea ce par a fi. Tocmai de aceea, pe pereţii exteriori ai clădirii, situată în spatele Casei de Cultură a studenţilor din Petroşani, există inscripţii în limba franceză ce ne duc cu gândul la aparenţe, în ciuda evidenţelor. Artistul Ion Barbu are în grijă şi Casa memorială a lui I.D. Sîrbu, mai păstoreşte şi „Muzeul Mamei”, un omagiu adus celei care i-a dat viaţă la Petrila, dar şi Centrul „PompaDour” de la Petrila, din curtea minei cu acelaşi nume. Acum a creat şi un muzeu al hazului de necazul lui Dorel, despre care unul dintre invitaţi a vorbit foarte frumos. „ (…) Dorel ne-a făcut autostrăzi în stilul său – suspendate, atât de sus, că nu le vede nimeni. (…) Ion Iliescu însuşi l-a avut consilier de nădejde pe Dorel. Au colaborat de mi­nune. Dorel are o putere de autotransformare uriaşă, pentru că se erijează în profesor, ministru, inventator, gropar, clopotar, proiectează terenuri de fotbal în pantă, face blocuri fără scară interioară şi promite să dea tot ce nu are. Acum are şi muzeu!”, a conchis Adrian Gheorghe.
S-a constituit Forumul Montan Hunedoara
Sorin Blada (Agerpres), Mesagerul Hunedorean

Mai multe primării, organizaţii civice şi persoane fi­zice au aderat vineri la filiala judeţeană Hunedoara a Forumului Montan, în vederea găsirii în comun de programe şi finanţări prin care oportunităţile din zonele de munte să poată fi valorificate în favoarea oamenilor care trăiesc acolo.
“Trebuie să găsim acele modalităţi prin care să venim în sprijinul oamenilor care trăiesc în zona de munte, prin proiecte special dedicate acestora. Ne propunem să ajutăm fermierii din zona montană, turismul rural, meşteşugarii. Vrem să atragem finanţări prin mai multe proiecte, astfel încât să putem determina tinerii să nu mai plece de acasă”, a declarat Georgeta Dulgheru, preşe­dinte al Forumului Montan, filiala Hunedoara.
În cadrul lucrărilor Forumului Montan, ce au avut loc în comuna Buceş, participanţii au putut afla exemple de bune practici din judeţele Neamţ şi Bistriţa-Năsăud, unde, prin asocierea localnicilor au fost realizate mai multe proiecte de succes. “În Bistriţa-Năsăud avem exemplul unei fabrici de procesare a laptelui construită prin asocierea într-o cooperativă a mai multor localnici şi atragerea unei finanţări nerambursabile europene. În Neamţ, asocierea a permis realizarea a şase stâne în zona Fărcaşa, cu fonduri nerambursabile atrase din Elveţia şi Norvegia”, a explicat Georgeta Dulgheru. Filiala judeţeană Hunedoara a Forumului Montan este formată prin asocierea primăriilor din comunele Buceş, Vălişoara, Ribiţa şi Râu de Mori, alături de alţi 17 membri – asociaţii sau chiar persoane fizice. Filiala este deschisă şi pentru alţi membri, în scurt timp urmând să fie prezentat şi un program de acţiune. Potrivit preşedintelui filialei Forumul Montan Hunedoara, aproape două treimi din suprafaţa judeţului este considerată ca zonă montană, în acest spaţiu regăsindu-se 47 de primării din totalul celor 69 de unităţi administrativ-teritoriale locale.
CCI vrea să ducă producătorii locali mai aproape de hypermarketuri
Ciprian Iancu, Glasul Hunedoarei

Camera de Comerţ şi Industrie Hunedoara anunţă că doreşte să intermedieze legătura dintre lanţurile de super şi hipermarketuri şi producătorii din judeţ. Demersul apare pe fondul modificărilor legislative care impun hypermarket-urilor ca măcar 51 la sută din totalul produselor vândute să fie de provenienţă românească.
O primă oportunitate pentru materializarea intenţiei CCI Hunedoara a fost campania „Tu produci, noi te susţinem”, iniţiată la nivel naţional de Auchan. În cadrul acesteia, săptămânile trecute, au fost organizate întâlniri cu producători locali în opt oraşe mari ale ţării. La întâlnirile de la Sibiu şi Timişoara, producătorii hunedoreni au fost destul de slab reprezentaţi, motiv pentru care CCI Hunedoara face demersuri ca o asemenea întrevedere să aibă loc şi la Deva: „Am discutat cu reprezentanţii Auchan această posibilitate, abordarea lor a fost una deschisă, însă nu avem, deocamdată, un răspuns clar, pentru că aşa e în multinaţionale: toată lumea cere aprobări de la nivelurile superioare de conducere”, spune directorul Camerei, Crinela Gafton.
Asocierea e soluţia
„Facem tot ce putem pentru a sprijini producătorii locali, atât pe cei de produse alimentare, cât şi pe cei care au produse nealimentare, să devină furnizori pentru marile lanţuri comerciale care au unităţi deschise în judeţul Hunedoara. E nevoie însă ca producătorii să se organizeze în asociaţii, astfel încât să poată livra cantităţi mai mari, în mod constant în hypermarket-uri”, adaugă Crinela Gafton.Modelul despre care vorbeşte directorul CCI Hunedoara a fost aplicat cu succes încă din 2012 de către Cosmin Iancu şi Lucian Rus, doi producători hunedoreni de legume. „Suntem cinci membri fondatori şi încă 15 membri asociaţi. Noi (eu şi Lucian) cred că ne-am fi descurcat şi fără această asociere, însă ne-am gândit că ar fi mai bine dacă am înfiinţa o structură asociativă, pentru a avea şi volume mari, dar şi o gamă mai largă de produse. Suntem producători de legume şi fructe. Sistemul nostru nu funcţionează super-centralizat, ci fiecare este răspunzător de partea lui. E un sistem mai flexibil de lucru. Reuşim să livrăm produse pentru Auchan, Carrefour, Kaufland şi Lidl. Din partea lanţurilor de retail există acum o deschidere şi mai mare pentru coo­perarea cu producătorii locali, mai ales că a apărut şi acea lege care-i obligă să aibă pe rafturi cel puţin 51 la sută produse româneşti”, spune Cosmin Iancu, administratorul „Grup Prod Corvinia”.
Reţinere greu de înţeles
Am încercat şi noi să aflăm de la reprezentanţii Auchan, dacă în perioada următoare va avea loc, la Deva, o întâlnire a reprezentanţilor companiei cu producătorii hunedoreni, care sunt conclu­ziile întrevederilor „regionale” organizate până acum şi, mai ales, care sunt, pe scurt, principalele condiţii pe care un producător hunedorean trebuie să le îndeplinească pentru a-şi vinde marfa în hypermarketul companiei aflat în reşedinţa de judeţ. După câteva zile de aşteptare am fost „serviţi” cu un sec: „Compania nu doreşte, deocamdată, să facă precizări pe această temă. Vom reveni cu o comunicare la momentul respectiv”.
Mii de pensii nerecalculate din cauza lipsei softului
Mihaela Mihai, Gazeta de Dimineaţă

O lege intrată în vigoare la 1 ianuarie anul curent, după ce a fost aprobată anul trecut, este şi la această oră neaplicabilă pentru că nu este finalizat softul cu ajutorul căruia să fie recalculate pensiile beneficia­rilor.
Mii de pensionari minieri aşteaptă de mai bine de jumătate de an să le crească punctul de pensie, potrivit unei legi aprobate anul trecut şi care a intrat în vigoare anul acesta. Aşteaptă însă de­geaba, întrucât softul care ar trebui să facă recalcularea nu e gata nici la acest moment. ”Legea este valabilă, este aplicată, dar se desfăşoară pe 24 de luni. Aşteptăm să vină programul care să dea drumul efectiv la recalculare”, a declarat, pentru GDD, Ilie Toma, directorul Casei Judeţene de Pensii Hunedoara.
Potrivit sursei citate, recalcularea se face din oficiu, pensionarii netrebuind să depună nicio cerere la oficiile casei de pensii.
”Încă se lucra la soft, acesta va identifica toţi beneficiarii Legii 192. Ştiu sigur că se lucrează la el, pentru că am ridicat proble­ma, dar mai durează. E în termen, niciun sfert din termen nu a trecut. E valabilă legea şi la anul în decembrie”, a mai spus directorul Casei Judeţene de Pensii Hunedoara. Pensiile se cuvin şi se plătesc începând cu 1 ianuarie 2016. Însă la momentul acesta niciuna nu a fost recalculată.”Chiar dacă cineva beneficiază de recalculare în noiembrie 2017, să spunem, primeşte retroactiv toţi banii”, a completat Toma. Potrivit Legii 192/2015, persoanele care au lucrat la CFR şi în mină, pensionate înainte de 1 ianuarie 2011, vor beneficia de creşterea punctului de pensie cu 50% pe perioada în care au lucrat cu grupa I de muncă şi cu 25%, pe perioada în care au lucrat cu grupa a II-a, dacă nu au fost prinşi în vreo lege specială. De condiţiile Legii 192 vor beneficia doar aceia care nu au obţinut pensia şi în condiţiile unor legi speciale şi s-au pensionat anterior datei de 1 ianuarie 2011.