„Dacii, romanii şi sarmaţii” vin mâine la Festivalul Roman de la Ulpia Traiana

Articolul a fost vizualizat de 1,338 ori

Dacă doriţi să faceţi o călătorie în timp

DSC_0020Mâine începe prima ediţie a Festivalului Roman “In memoriam Dorin Alicu”. Anul acesta festivalul va avea doi poli: oraşul Haţeg şi fosta capitală a „Daciei Felix”, Sar­mizegetusa Ulpia Traiana. Evenimentul include o paradă în costume antice, tabere militare, confruntări între daci, romani şi sarmaţi, ateliere meşte­şugăreşti interactive, dar şi tururi ghidate ale principalelor obiective romane ale Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

DSC_9624

 

 

 

 

Festivalul îşi propune, prin intermediul reenactorilor (membri ai organizaţiilor specializate pe reconstituiri ale vieţii din trecut) Asociaţiei Terra Dacica Aeterna, cel mai experimentat şi mai mare grup de reconstituire isto­rică din România, să însufleţească locul în care, odinioară, se afla capitala Daciei Romane. Istoria va putea fi retrăită, timp de două zile (30 şi 31 iulie), în situl arheologic de la Sarmizegetusa, printre corturi dacice şi romane, tabere civile şi militare, ateliere de meşteşuguri antice (ceramică, fierărie, pielărie, ţesătorie, metaloplastie, prelucrare os şi lemn, medicină, mozaic antic, inginerie antică, pictură pe lemn şi sculptură în piatră, dar şi bucătărie şi caligrafie). Desigur, evenimentul cuprinde şi demonstraţii de luptă.

Tabere militare şi ate­liere meşteşugăreşti interactive

Vineri, în 29 iulie, în Haţeg va avea loc o paradă în costume antice. Sâmbătă, în 30 iulie, va avea loc deschiderea publică a taberelor militare şi atelierelor meşteşugăreşti, dar şi a atelierelor de întreţinere a echipamentelor şi cele pentru antrenamentele soldaţilor. Între orele 14.30 şi 15.30 se va face un tur ghidat al principalelor obiective romane ale Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa. La ora 16, în forul oraşului antic va avea loc o reconstituire isto­rică a ceremoniei de întemeiere a Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, prezentată de prof. dr. Alexandru Diaconescu. La 17.30, în amfiteatrul roman turiştii vor putea să asiste la prezentarea structurii unei legiuni romane, demonstraţii mi­litare şi de artilerie antică, iar după ora 18 publicul va avea acces în ateliere. Duminică, în 31 iulie, la ora 10, se vor redeschide taberele militare şi atelierele, între 14.30 şi 16 este prevăzut în program un tur ghidat al principalelor obiective ale Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la ora 16, în amfiteatrul roman, va avea loc ceremonia de „consacratio” a vexillumului Legiunii V Macedonica, iar între 16.15 şi 16.30, tot în amfiteatru, ultima confruntare dintre legionari, daci şi sarmaţi. La 16.45, în închiderea festivalului, organizatorii au pregătit un moment surpriză. Festivalul este organizat în cadrul proiectului “Descoperă destinaţia ecoturistică Ţara Haţegului – Retezat”, finanţat de Romanian American Foundation şi Fundaţia pentru Parteneriat. Festivalul, care se va desfăşura între 29 şi 31 iulie, fiind gândit pentru a promova obiectivele turistice din Ţara Haţegului.

Ţara Haţegului, destinaţie pentru ecotu­rism
Ţara Haţegului – Retezat este a treia zonă din România care a primit din partea Autorităţii Naţionale pentru Turism certificarea de destinaţie de ecotu­rism, contribuind la întregirea reţelei naţionale de zece astfel de destinaţii, selectate de Aso­ciaţia de Ecoturism din România. Vă întrebaţi de ce Ţara Ha­ţegului – Retezat? Organizatorii ne spun că zona este un adevărat “Ardeal în miniatură”, aşa cum a fost descrisă în lite­ratura română de către Ion Pop Reteganul. Jules Verne, autorul celebrului roman “Castelul din Carpaţi”, care nu e altceva decât cetatea Colţ, din localitatea Suseni, vorbea despre depresiunea Haţegului ca despre o mică Elveţie. Reprezentanta organizatorilor, Anca Rusu, spune că haţeganii se mândresc cu primul parc naţional din România, Parcul Naţional Retezat, cu Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului – sit
UNESCO, Ţara Haţegului fiind locul unde acum aproximaativ 70 de milioane de ani locuiau dinozaurii pitici, unici în lume; avem zimbri, biserici vechi de pia­tră (Densuş, Prislop, Suseni etc.), cetăţi, castele, oameni faini şi mâncare straşnică, lucruri care fac ca Ţara Haţegului – Retezat să fie o destinaţie unică. Pentru promovarea destinaţiei ecoturistice, toţi actorii implicaţi, îndrumaţi de un manager de destinaţie şi un coordonator local, se angajează într-un efort care aduce laolaltă ONG-uri, arii protejate, operatori în domeniul turismului, autorităţi locale şi comunităţi locale ori regionale, cu un singur scop: dezvoltarea respon­sabilă a turismului.

Cine a fost Dorin Alicu

Viitorul cercetător care şi-a dedicat viaţa arheologiei şi care dă denumirea Festivalului Roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa s-a născut în 1948 în satul Râu Bărbat, din comuna Pui. A urmat studii secundare în Lupeni şi a studiat la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj. În 1972 devine muzeograf la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, unde ani la rând va fi şef de secţie. Teza sa de doctorat, susţinută în 1997, se intitu­lează „Arhitectura romană în Dacia Superior. Amfiteatrele, cu specială privire la amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa”. De-a lungul anilor a efectuat cercetări pe şantierele arheologi­ce de la Chinteni (jud. Cluj), Micia (jud. Hunedoara), dar cu precădere la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei romane. Este autorul a zeci de articole şi studii de refe­rinţă publicate în reviste de specialitate din ţară şi străinătate, precum şi a numeroase cărţi, publi­cate în limbile română, engleză, franceză şi germană, ca autor unic sau în colaborare cu alţi cercetători. Printre lucrările lui Dorin Alicu se numărăr „Roman Lamps from Ulpia Traiana”, „Figured Monuments from Sarmizegetusa”, Colonia Ulpia Traiana Dacica Sarmizegetusa, „Opaiţe romane/Die römischen Lampen”, „Town planning and population of Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Oxford”, „Ghidul muzeului. Secţia de istorie romană, Cluj-Napoca”, „Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Amfiteatrul I. Monografie arheologică”, „Templele romane din Dacia”, „Les amphitheâtres de la Dacie romaine” şi „Medicina la romani”.

About Ada Beraru