Camioanele militare conduse de ostaşi ai armatei sovietice au făcut ravagii pe şoselele Hunedoarei la mijlocul anilor 1940. Lor le-au fost atribuite cele mai multe dintre tragediile rutiere din anii 1940, rămase cu autori neidentificaţi, potrivit dosarelor de anchetă păstrate la Arhivele Judeţului Hunedoara. Pe şoselele aproape impracticabile ale judeţului şi pe străzile desfundate ale oraşelor hunedorene, accidentele rutiere dintre cele mai ciudate se soldau deseori cu tragedii.
Arhivele județului Hunedoara oferă numeroase mărturii despre cele mai ciudate accidente petrecute în anii 1940. În Hunedoara anilor 1940, cu străzi înfundate de noroaie după fiecare ploaie, aglomerate de camioanele industriale și militare care circulau spre și dinspre uzinele orașului, de căruțele localnicilor, viața de pieton devenea uneori un adevărat calvar.
Camioanele au făcut numeroase victime în anii 1940, potrivit notelor informative ale Poliţiei Deva, păstrate la Arhivele Naţionale, iar victimele accidentelor provocate de șoferii lor aveau șanse mici de supraviețuire. O astfel de tragedie s-a petrecut în centrul orașului.
„Azi am fost încunoştinţaţi verbal de către gardianul public Ghelerean Anton că în Strada Regele Ferdinand în oraşul Hunedoara s-a petrecut un accident de circulaţie. Camioneta Divizionului 4 Tunuri Munte Hunedoara, condusă de soldatul şofer Buciu Dumitru, venea dinspre gară pe Strada Ştefan cel Mare cu viteza de circa 30 de kilometri pe oră şi când a ajuns în Strada Regele Ferdinand, în dreptul Restaurantului Ritz, respectiv spre colţul străzii Andrei Mureşan, a călcat şi a trecut cu camioneta peste evreul Maier Ignat, zis Naţi, în etate de 60 de ani, originar din oraşul Hunedoara, care după ce a fost accidentat a fost ridicat de susnumitul şofer şi transportat la infirmieria Divizionului. După 20 de minute, accidentatul a decedat din cauza hemoragiei interne. Soldatul şofer Buciu Dumitru fiind cu Divizionul 4 gata de plecare la gară nu a putut fi reţinut. I s-a luat declaraţie în faţa delegatului Divizionului”, se arăta în nota informativă din 9 iulie 1942, a Poliției Deva, păstrată la Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara.
Au fugit care încotro
Şoferul a declarat că era grăbit, de aceea circula cu… 30 de kilometri pe oră. „Când am ajuns pe Strada Regele Ferdinand, înainte de restaurantul lui Ritz, au apărut de pe strada Andrei Mureşan două persoane civile. Unul a luat-o în partea dreaptă şi unul în partea stângă. Am căutat să evit accidentul şi am luat-o spre stânga, astfel, independent de voinţa mea, am ajuns cu camionul pe trotuar şi am călcat pe persoana care fugea în stânga, care se numeşte Maier Ignat, zis Naţi. După ce s-a petrecut acest accident de circulaţie am oprit, l-am luat în camion şi l-am transportat la infirmeria divizionului pentru a i se acorda îngrijiri”, relata şoferul. Bărbatul care a scăpat cu viaţă a declarat că autovehicolul i-a surprins în mijlocul străzii. „Eu am luat-o la fugă spre dreapta ca să nu fiu călcat de maşină, iar evreul Maier Ignat a luat-o spre stânga şi a fost ajuns şi călcat de camioneta amintită. Şoferul a claxonat, însă fiind distanţa mică şi cum camioneta avea viteză mare, nu am mai apucat să ne ferim la timp, a declarat Ienci Petru, hunedoreanul care a scăpat cu viaţă, potrivit informațiilor din dosar.
Şosele „cimitire”
După 23 august 1944, trupele sovietice au tranzitat judeţul Hunedoara și au transformat șoselele în „cimitire” pentru localnici. De cele mai multe ori, șoferii militari care provocau tragedii nu erau trași la răspundere, chiar dacă ucideau oameni nevinovați. A fost cazul morții unei adolescente din Orăștie, zdrobită de un camion militar rus, pe o stradă din oraș, pe care încerca să o traverseze. Accidentul s-a petrecut în octombrie 1944. „Șoferul maşinii ruseşti care era îmbrăcat în uniformă militară a oprit maşina, a coborât şi luând-o pe accidentată de pe marginea drumului a aşezat-o pe trotuar, după care a plecat mai departe cu maşina”, relata o martoră, adăugând că nu reţinuse numărul maşinii. Părinţii fetei ucise nu au putut formula nicio pretenţie, întrucât maşina nu a putut fi identificată. „Cu toate investigaţiunile şi cercetările făcute de noi nu s-a putut identifica maşina militară rusă, acest fapt datorându-se marei treceri de circulaţiune militară rusă prin acest oraş şi faptului că accidentul s-a produs înspre marginea oraşului în timp ce autocamionul ieşea din oraş”, informa Parchetul Tribunalului Deva.
Sovieticii nu se dădeau la o parte
Unul dintre cele mai grave accidente în care au fost implicate mașini ale sovieticilor s-a petrecut în comuna Aurel Vlaicu, în dimineaţa de 15 noiembrie 1944. Fruntaşul Ioan Maniuc dintr-un regiment al Armatei române, aflat la volanul unui camion care transporta 17 persoane spre Bucureşti, s-a răsturnat într-un şanţ, în încercarea de a evita o maşină militară, aparţinând armatei sovietice. „Cu toate semnalizările făcute de şoferul Maniuc Ioan, cu farul şi cu claxonul, nici nu s-a dat pe partea regulamentară, nici nu a micşorat viteza şi lumina. În situaţia aceasta, şoferul Maniuc Ioan, ca să evite o ciocnire cu maşina rusească, a virat la stânga, dându-şi seama că această manevră ar putea să răstoarne maşina. Şi cum şoseaua era udă maşina a derapat în şanţul din partea stângă. În cădere au fost prinşi sub bagaje şi omorâţi pe loc următorii: dr. Isăpescu Alaxandri, dr. Isăpescu Maria, Cârlig Ana şi Dan Liviu”, informa Parchetul Tribunalului Deva. Şoferul maşinii sovietice a rămas neidentificat, iar militarul român a fost anchetat pentru omor fără voie. Dosarul a fost trimis spre soluţionare de către Parchetul din Deva către Parchetul Curţii Marţiale a Comandamentului 6 Teritorial Sibiu, în 7 decembrie 1944.
Tot în noiembrie 1944, procurorii hunedoreni constatau o altă tragedie provocată de un camion militar al sovieticilor. Un camion condus de şoferul Gavrilov, susțineau anchetatorii, mergea din direcţia Orăştie spre Alba Iulia, având pe platformă şase ostaşi sovietici, patru civili şi trei butoaie de benzină. „Aproape de podul peste râul Vinerea, la o curbă a şoselei, șoferul a întâlnit o coloană de maşini sovietice şi cum era în viteză, iar coloana nu respecta regula de a ţine dreapta, camionul a patinat, apoi s-a tamponat cu o maşină din coloana ce venea din direcţia opusă şi derapând spre dreapta, răsturnându-se. Butoaiele s-au rostogolit peste pasageri, omorând un civil şi rănind un civil şi patru militari ruşi”. Potrivit anchetatorilor, vina aparţinea ambilor şoferi implicaţi în accident, însă Parchetul din Deva a solicitat clasarea dosarului, deoarece niciunul dintre şoferi nu a mai putut fi găsit.
şoferii de autobuz, ţinta sinucigaşilor
Mai greoaie decât camioanele de marfă, autobuzele din Hunedoara anilor 1940 au provocat și ele numeroase tragedii, consemnate în documentele de la Arhivele Județului Hunedoara. Un caz ciudat a fost al șoferului de autobuz „pândit” de o sinucigașă pe șoseaua Deva – Băcia. Tragedia s-a petrecut în toamna anului 1943. „În momentul când m-am apropiat de bariera de calea ferată am văzut că femeia a vrut să mi se arunce în faţa roţii din dreapta şi înaintea maşinii şi văzând pericolul am virat la stânga cât am putut, însă am virat atât cât să nu lovesc maşina de barele barierei spre a nu produce un accident cu 15 oameni ce se aflau în ea. După ce am trecut mi s-a strigat de către oamenii din maşină că femeia pe care am depăşit-o s-a aruncat la roata din urmă pe dreapta şi a rămas călcată pe cap. Am oprit camionul şi am văzut femeia moartă, având capul fracturat”, relata şoferul Ioanid Ciprian, în nota informativă din 11 septembrie 1943.
Cum erau pedepsiţi şoferii
Accidentele provocau, la rândul lor, scandaluri, pentru că oamenii nu erau obișnuiți să respecte regulile de circulație. Abia la începutul anilor 1940, cele mai multe dintre străzile Devei au fost marcate cu indicatoare rutiere. Un dosar al Parchetului Hunedoara arăta cum au reacționat câțiva căruțași din Nevoieș, care la întoarcerea de la o nuntă s-au trezit față în față cu un autobuz care gonea din sens opus. „În seara de 25 octombrie 1945, Răsvan Petre conducea autobuzul 302, în cursa obișnuită de la Deva la Băița. Pe teritoriul comunei Nevoieș, la o curbă, a apărut în fața autobuzului care mergea cu farurile aprinse și pe partea dreaptă a șoselei, trei căruțe, în frunte cu căruța condusă de inculpatul Nicolae Topor, venind în fuga cea mai mare, pe mijlocul șoselei. Șoferul a încercat să oprească autobuzul în care erau cinci pasageri, însă deoarece și căruța era în plină viteză, cei trei căruțași fiind în stare de ebrietate, nu a putut trage nici el imediat pe partea dreaptă a șoselei și astfel a izbit căruța”, se arăta în dosar. Impactul a dus la rănirea calului, iar proprietarul lui și prietenii săi au vrut să se răzbune pe șofer, folosind violența. „Văzând căruțașii Topor, Diniș și Alba că a fost rupt piciorul calului care a și căzut jos în șosea, au chemat șoferul din autobuz și ei fiind în stare de ebrietate, au început a-l lovi cu palmele peste față, cu ciomegele peste spate și apoi cu prăselele unui briceag scos din buzunar. Nicolae Topor a amenințat apoi pe șofer că dacă îi va muri calul îl omoară și îl îngroapă cu pielea calului la un loc sau, dacă nu, îi va rupe piciorul șoferului, așa cum este rupt piciorul calului. Alexandru Diniș a scos un par din gard și a amenințat că îl omoară pe șofer. Cei trei căruțași l-au bătut pe șofer, până la sosirea primarului din Nevoieș”, susțineau anchetatorii.
Tragedii au fost provocate și pe căile ferate din Hunedoara. Un dosar al Parchetului Hunedoara arăta ce însemna o manevră greșită a ceferiștilor. „În noaptea de 26 / 27 martie 1945, orele 22:55, trenul de marfă a plecat din gara Triaj spre Turdaș cu 71 de vagoane dintre care 14 încărcate cu piatră, unul cu grâu și unul cu măsărichie, restul goale. Acul fiind pus pe linie moartă, semaforul pe oprire și neiluminat, trenul intrând pe linia moartă și ieșind la capătul liniei, din cauza contrapresiunii, vagonul de bagaj s-a sfărâmat complet și două de la mijloc au deraiat. În afara personalului trenului, au fost în tren șase ostași, dintre care unul a decedat iar unul a fost rănit grav și internat la Spitalul CFR Simeria”, se arăta în rechizitoriul dosarului de anchetă.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.