PE CONTRASENS – România pe cale să întoarcă armele din nou

Articolul a fost vizualizat de 884 ori

Revoluţia transmisă în direct la televizor este brevet românesc. Suntem pe cale să mai brevetăm ceva: Re­vo­luţia continuă. Este evident că ceea ce am început în 1989 nu am terminat încă. Şi asta din cauză că nu am început bine atunci. Din capul locului, nu ne-am priceput să facem o revoluţie de catifea, aşa ca toată lumea civilizată din blocul socialist. La noi a fost un transfer de putere blestemat, pătat cu sânge nevinovat.  Cei pe care Ceauşescu îi ţinea la respect ca şi chiriaşi în vilele de protocol au ucis numai ca să devină proprie­tari pe ele. Descătuşarea a adus libertate şi sărăcie pentru cei mulţi şi drept de furt şi îmbuibare pentru iniţiaţi. Adică, exact profilul unei democraţii originale (în Europa), aşa cum bine a definit-o gura ce o luase pe dinaintea lui Ion Iliescu. A apărut o specie nouă, un bulgăre mic, o tumoretă,  care a început să se durige, să crească din 22 decembrie 1989, amestecând în avalanşă patroni, moguli,  nomenclaturişti, contrabandişti, securişti reformaţi, vameşi, manageri, politicieni, generali de tot felul, ma­gistraţi, interlopi, într-un cuvânt protagoniştii jafului perpetuum mobile care, iată, se întinde în timp deja aproape cât mandatul avut de micul dictator împuşcat la zid. Noua dictatură, a banului corupt şi corupător, a crescut treptat, discret la început, neîngrădită mai apoi, ca un cancer, hrănindu-se din bunurile, progresul şi dezvoltarea unei societăţi ce-i drept mai libere, dar naivă şi nepregătită să-şi apere drepturile cu adevărat importante.
Sunt 26 de ani de când primii români au fost ucişi în 1989 şi n-am ajuns încă la România mult visată. Compromisul primordial al Doamnei cu balanţa, care a îngropat dosarul sângeros al Revoluţiei, a dat startul noii ordini cu iz venal din România. Faptul că până şi parlamentarii României cu prisosinţă au ajuns să aibă reflexele unei şleahte de hoţi este semnalul că s-a atins masa critică de la care este periculos să nu faci curăţenie.
Şi curăţenia a început! Dezgheţul Justiţiei din ultimii ani dezvăluie amploarea şi forţa putregaiului cu care coabităm de atâţia ani. Deratizarea făcută de Justiţie împotriva corupţilor a pornit însă foarte târziu şi nu e marcă românească. Pe noi, carevasăzică, jaful grotesc din ţara asta nu ne-ar fi scos niciodată din contemplarea păguboasă ca să impunem, în stradă, cu sutele de mii stoparea corupţiei şi judecarea vinovaţilor. Marii corupţi cu funcţii înalte în statul român ştiu că nu au a se teme de norod, cât de influenţa pe care o au, în România, NATO şi Uniunea Europeană, adică Occidentul. Până acum, de bine de rău, această influenţă ne-a adus măcar în ultimii ani sa­tisfacţia înfăptuirii dreptăţii. Există însă o forţă în creştere şi de sens contrar care ar putea, într-o schimbare de context intern şi mai ales extern, să reîntoarcă România la statutul de stat autoritar şi corupt, colorat înşelător cu fard democratic. Aşa cum visa Ion Iliescu! Din punctul meu de vedere, alianţa politică PSD-ALDE, prin liderii lor, domnii Dragnea şi Tăriceanu, are exact profilul penal necesar şi suficient care să justifice un interes major pentru o restauraţie autocratică în România. Şi nu pot să nu constat cât de eficienţi sunt cei doi politicieni în a săpa la rădăcina democraţiei româneşti, atâta timp cât, parcă, pe tot mai mulţi români îi deprimă de aşa manieră libertatea de a vorbi, dreptul la liberă circulaţie şi McDonald’s-ul încât ar vota împotriva lor. Îi încurajează acum să facă asta şi fostul preşedinte Băsescu, dar şi o şleahtă de activişti media, preocupaţi să-şi scoată patronii de la pârnaie. De partea cealaltă nu există voci suficient de puternice care să contracareze lobby-ul toxic al binomului Dragnea-Tăriceanu. Preşe­dintele Johannis e o palidă figură politică, iar PNL-ul a fost blestemat în clipa spar­gerii USL-ului.
Şi mai e ceva! În timp ce la Vest, UE şi NATO înre­gistrează eşec după eşec, la Est, se naşte o nouă axă care trezeşte admiraţie prin potenţialul ei de a domina lumea.
Democraţii cu dinţi de tip Putin sau Erdogan sunt un ideal pentru care politicieni ca Dragnea sau Tăriceanu ar risca totul ca să le călărească în România. Dacă PSD+ALDE vor câştiga detaşat alegerile parlamentare din toamnă, putem considera, cu suficientă ra­ţiune, că România a întors din nou armele.
Mica eră democratică câştigată la Revoluţie va intra în Istorie.

Tags:

About Adrian Sălăgean