Fortăreaţa Devei are concurenţă: rezervaţiile naturale de la poalele ei

Mii de turiști vin în fiecare an din toată ţara ca să urce pe Dealul Cetății Deva, o prelungire a Munţilor Poiana Ruscă în partea nord-estică a acestora. Odată ajuns pe culme, locul îţi taie respiraţia cu o panoramă de o frumuseţe imposibil de pus în cuvinte. Ţinta este Cetatea Devei, dar majoritatea celor care ajung aici nici măcar nu ştiu că se află într-o rezervaţie naturală, inclusă în lista ariilor protejate. De altfel, Dealul Cetăţii a fost declarat rezervaţie încă din 1955.

Octavian Floca, „arhitectul” zonei

Un studiu de specialitate rea­lizat pe Dealul Cetăţii în perioada anilor 1973-1974 arată că flora de aici este una de o importanţă excepţională! Cercetările au arătat că numai pe Dealul Cetăţii se întâlnesc peste 400 de plante, ceea ce reprezintă aproape 12 la sută din flora României! De asemenea, pe arbuşti biologii au identificat 75 de specii de micromicete, dintre care 15 au fost semnalate ca inedite pentru flora ţării noastre. Fluturii (lepidopterele), recunoscuţi drept indicatorii de maximă acurateţe a gradului de poluare a atmosferei, sunt reprezentanţi şi aici prin peste 380 de specii! În cel de-al treilea deceniu al secolului trecut administraţia Muzeului din Deva propune o amenajare specială pentru Cetatea Devei. Aceasta urma să fie făcută de Inspectoratul Silvic, având în vedere că Dealul Cetăţii nu cuprindea doar fortăreaţa, în sine, ci şi o floră şi o faună foarte bogate, care făceau din Cetatea Devei un adevărat punct de interes ştiinţific. 30 de hectare de pădure urmau să fie amenajate cu o sumă de 7.000 de lei, potrivit datelor de arhivă, iar pentru lucrările de amenajare administraţia judeţului deschide un „credit extraordinar”. Din păcate, lucrările sunt amânate vreme de trei ani, din 1933, până în 1936, când la conduce­rea Muzeului Judeţului Hunedoara vine Octavian Floca. În urma intervenţiei sale, lucrările de amenejare încep în luna august a anului 1936, însă vor fi terminate abia după cel de-al Doilea Război Mondial.

Dealul Cetăţii: un con vulcanic de 378 de metri

Cine urcă pe potecile din pădure până sus, la cetatea care tronează peste oraş, ar trebui să ştie că se află pe „corpul” unui vulcan din Neozoic, iar specialiştii spun că, aşa cum îl vedem noi astăzi, conul vulcanic are o înălţime de 378 de metri. Arheologii spun că acest con vulcanic a fost locuit încă din vremea dacilor, care şi-au înjghebat aici o aşezare cu­noscută sub denumirea ei latinească de „oppidum”. Peste aşezarea dacică, la jumătatea secolului al XIII-lea, va fi construi­tă o cetate, atestată documentar în 1264 şi cu­noscută sub celebra denumire de Castrum Deva.