Ordine la Prislop şi dezordini pe drumuri

Se face ordine în haosul de la Prislop

Să terminăm odată cu kitsch-ul din jurul mănăstirii Prislop – este cea mai recentă pro­punere a noilor autorităţi judeţene, care au de gând să impună reguli şi norme celor care fac comerţ de-a lungul drumului către lăcaşul de cult. Conducerea Consiliului Judeţean spune că mii de pelerini care merg la mormântul Părintelui Arsenie Boca sunt întâmpinaţi întâi de magherniţe care sunt departe de un comerţ civilizat.

De câţiva ani, de când la Prislop vin mii de oameni zilnic, în apropierea Mănăstirii s-a dezvoltat o întreagă industrie a kitsch-ului. S-au încropit zeci de tarabe şi chioşcuri unde se vând flori, obiecte bisericeşti, dar se şi găteşte şi servesc tot felul de produse. În condiţii total neigie­nice. Mai mult, priveliştea e una de mahala: “Nu voi mai accepta niciodată să fie haosul care e acolo. Vreau ca departamentele Consiliului Judeţean să se ocupe împreună cu un proiectant să facem ceva pentru sistematizare. Sunt de acord că vor să-şi pună afacerea pe un teren particular, dar nu fiecare cum vrea, la orice distanţă de drum, unul la doi metri, altul la 50 de cm. Nu! Facem ceva să placă ochiului! Acolo vin mii şi mii de oameni din toată ţara şi din străinătate. Dacă noi lăsăm acele magher­niţe, facem degeaba drum judeţean de calitate, degeaba facem parcări moderne şi lăsăm acea activitate în haosul care e acum. Nu vom opri comercializarea de produse, sunt mulţi care îşi câştigă un salariu acolo, dar să o facem să se desfăşoare în condiţii civilizate, cu chioşcuri standard, aliniate”, a declarat Laurenţiu Nistor, preşedintele Consiliului Judeţean, iar vice­preşedintele Mircea Bobora a dat lămuriri: “Activitatea de co­merţ civilizat înseamnă o riguro­zitate în ceea ce reprezintă oportunitatea creată de Consiliul Judeţean pentru a-şi dezvolta un privat afacerea. Într-un fel faci comerţ într-un mediu civilizat şi altfel te dezvolţi făcând totul în condiţiile de acum.”

Reguli clare pentru co­mercianţi

Autorităţile spun că se vor găsi soluţii pentru a face ordine în zonă, chiar dacă respectivele societăţi sunt pe terenuri private. Pentru a reuşi, se va colabora îndeaproape cu Primăria oraşului Haţeg: “Aceasta nu poate să nu fie mulţumită de propunerile noastre”, precizează Mircea Bobora. Mai mult, autorităţile au ţinut să menţioneze că, în extravilanul localităţilor, autorizaţiile se eliberează de către Consiliul Judeţean, instituţie care va verifica în zilele ce urmează dacă cei care au tarabe sunt cu documentele în ordine.
Conducerea judeţului a cerut serviciilor de specialitate să fina­lizeze un studiu de fezabilitate referitor la cerinţele pe care firmele le vor avea de respectat pentru a primi autorizaţiile necesare.
Proiectul de moderni­zare a drumului se reevaluează

Deciziile au fost luate după ce noua administraţie judeţeană a vrut să vadă cum decurg lucrările la drumul către Mănăstirea Prislop. Preşedintele instituţiei, Laurenţiu Nistor, spune că este nemulţumit de cum s-a plecat în gândirea acestui proiect, care nu are cum să se transforme într-o lucrare de calitate, care să reziste în ani.
Autorităţile arată că sunt multe lipsuri, începând de la studiul de fezabilizate, proiectare şi construcţie. Practic, la Prislop, urma să se toarne asfalt peste vechiul strat. Şi, în privinţa acestuia, autorităţile au avut o supriză, una neplăcută, după ce au pus un muncitor să facă o gaură în asfalt şi au constatat că acesta nu depăşea patru centimetri. După această vizită, s-a decis că, în acest an, constructorul să lucreze la Prislop doar pe dimen­siunile sistemului rutier. Se va realiza o expertiză tehnică, după care se va şti dacă se va merge înainte cu actualul proiect. În caz contrar, vor trebui realizate un nou studiu de fezabilitate şi alt proiect care să aibă în vedere o şosea care să facă faţă ani de zile la traficul greu din zonă şi la aglomeraţia din zilele de sărbătoare.

După ei potopul. Şi pe urmă iarăşi ei…

Marcel Bot
Drumul spre capitala Regatului Dac a fost spart de o viitură pu­ternică, la jumătatea săptămânii trecute. Apele au muşcat din asfalt în şase locuri. Şefii judeţului au sunat adunarea. Constructori, drumari, diriginte de şantier, şefi de departamente din Consiliul Judeţean Hunedoara şi – evident – presa au fost invitaţi la o şedinţă de lucru pe marginea râpei în care s-a scurs asfaltul. Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a nimerit la locul faptei în toiul discuţiilor. (Bonus la dezbatere, deşi s-a ţinut departe de subiect.) Prăpădul provocat de viitură a fost repede „fructificat” politic. Se caută vinovaţi, se cere o anchetă DNA. Laurenţiu Nistor (PSD), preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, acuză aluziv fosta administraţie liberală a judeţului. De la
Bruxelles intervine (ca după ultima ploaie) deputatul Siegfried Mureșan (PMP), care saltă potopul pe agenda Uniunii Europene – să vină OLAF cu ancheta. Fostul preşedinte Adrian David (PNL) le cere camarazilor politici s-o lase mai moale cu declaraţiile politice, să se apuce de scris denunţuri penale dacă-i ţin bojocii. Câteva zile mai târziu, drumul e redeschis, cu precauţiuni, circulaţiei. În Munţii Orăştiei plouă. Uneori plouă devastator…

Comisie de anchetă „împotriva dezastrelor”

„Din experienţa pe care o am, şi am mai discutat şi cu alţi specialişti, de la început s-a pornit prost cu proiectul. Cine l-a început prost trebuie să dea şi socoteală, pentru că nu se poate să facem numai lucrări proaste în România”, a declarat Laurenţiu Nistor, după ce a evaluat pagubele potopului. Fostul de­putat e supărat şi pe legislaţia achiziţiilor publice.
„Am susţinut şi susţin în conti­nuare: nu există un indicator de bază, preţul cel mai mic. Trebuie să ne uităm la calitate. În momentul în care încercăm să facem lucrări la preţul cel mai mic, facem lucrări de cea mai proastă calitate”, a spus Nistor. Legea achiziţiilor publice a fost modificată abia în mai 2016, deşi fusese pe agenda PSD încă de la câştigarea alegerilor din 2012. „Vom face o comisie. O să iau legătura cu Universitatea din Timişoara, unde au o facultate de drumuri foarte bună. Vom face un contract cu ei, ca să vină să ne expertizeze această lucrare. Începând de la proiect, de la studiu de fezabilitate şi până la execuţie. Şi, atunci, vom putea trage concluziile clare, ce măsuri vom lua şi cine va da socoteală”, a mai declarat preşedintele CJ Hunedoara, care a lăsat să se înţeleagă că vina principală o poartă fosta administraţie PNL-istă.

Fiecare-şi aranjează ploile politic

Euro-deputatul PMP Siegfried Mureșan a tresărit politic la drumul „măturat de prima ploaie”. De la Bruxelles, viitura apare ca o pufoasă umectare a gazonului, dar compensează cu grin­dina de ameninţări. „Cer intervenţia de îndată a procuro­rilor DNA şi a agenţilor OLAF pentru anchetarea modului în care s-a făcut contractarea şi recepţia acestui drum. La alegeri politicienii se îngrămădesc să ne ceară votul pentru a ocupa funcţii publice, este momentul să înţeleagă că acestea sunt, înainte de orice, funcţii de responsabilitate pu­blică şi că banii noştri pe care îi administrează trebuie cheltuiţi cu la fel de mare răspundere ca şi când ar fi proprii lor bani”, anunţă printr-un comunicat de presă deputatul european Siegfried Mureşan. „Întrucât lucrările s-au încheiat în timpul mandatului meu de preşedinte, sunt prima persoană interesată ca – în urma verificărilor – să se lămurească dacă a fost vorba despre erori de proiectare, de execuţie, ori cauza deprecierii drumului a fost în strictă legătură cu calamităţile naturale. Dacă o instituţie abilitată stabileşte în mod irevocabil că exis­tă vinovaţi pentru această situaţie, ei trebuie să plătească”, a replicat Adrian David tot printr-un comunicat de presă.
În munţi plouă. Des.
Foarte des. Dar numai ploile din anii electorali rămân celebre.