Sănătate: Virozele respiratorii

În ultima perioadã, numãrul cazurilor de viroze respiratorii a fost foarte mare, motiv pentru care, sãptãmâna aceasta, trebuie sã vorbim despre ele.
Virozele respiratorii sunt aşa-zisele “boli de sezon” şi au drept origine, dupã cum aratã şi numele, o serie de virusuri. Trebuie fãcutã dife­renþierea între bolile respiratorii produse de viruşi şi cele produse de microbi. Virusurile sunt mult mai mici decât microbii, au o serie de modificãri la nivelul nucleului celular şi nu rezistã decât parazitând organisme vii, spre deosebire de microbi, care pot supravieþui şi pe obiecte şi îmbrãcãminte. Virusurile cele mai întâlnite în infecþiile respiratorii ale copilului sunt virusul sinciþial respirator, virusul paragripal, adenovirusurile şi enterovirusul, mai rar rinovirusul, virusul gripal şi herpesvirusul. La adult, cele mai frecvente sunt virusul sinciþial respirator, virusul paragripal, rinovirusul, virusul gripal.
Ele debuteazã iniþial ca un sindrom gripal sau ca un simplu guturai. La copii, virozele respiratorii fac parte dintre infecþiile cãilor respiratorii inferioare şi reprezintã o patologie foarte frecventã în cadrul bolilor copilului, având un potenþial grav.
Simptomatologia virozelor respi­ratorii este complexã. În cazul copilului, iniþial, prezintã câteva zile semne de rinitã, cu nas înfundat, respiraþie dificilã cu zbateri ale nãrilor datoritã efortului de inspiraþie, scurgeri mucoase nazale. Ulterior se instaleazã simptome precum tuse, respiraþii şuierate, puls accelerat, scãderea poftei de mâncare, iritabilitate, datoritã respiraþiei dificile. Rapid apare febra, care atinge valori cuprinse între 38.3°C şi 38.9°C, dar atât simptomele respiratorii cât şi febra sunt mai atenuate decât în infecþiile respi­ratorii produse de microbi.

La adult, cele mai întâlnite simptome sunt: rinoree (nasul “curge”), lãcrimare, respiraþie greoaie, rãguşealã, dureri oculare, dureri musculare, dureri în gât, dureri de cap, strãnuturi frecvente, toate acestea fiind însoþite frecvent de febrã sau, mai rar, de sufocare.
Diagnosticul se pune în urma examinãrii persoanei bolnave, dar şi pe baza testelor de laborator.
Analizele de sânge pot sã arate creşterea numãrului de globule albe, mai ales limfocite. Radiografia pulmonarã este foarte utilã.
Diagnosticul specific se face pentru a determina tipul de virus, se face rapid fie din sânge, fie efectuând culturi din secreþiile nazale.
Tratamentul este complex şi a evoluat de la simpla admi­nistrare de medicaþie paliativã de tipul antitermicelor, antiinflamatorii care doar scad febra, la medicamente cu acþiune directã antiviralã, sub formã de aerosoli sau în perfuzii, dar care trebuie administrate numai sub control medical.
Ce putem face acasã noi?
Bãi fierbinþi la picioare cu sare, dar atenþie, cã acestea nu sunt indicate celor care suferã de hipertensiune, sã bem ceaiuri calde cu lãmâie, ceai de scorþişoarã cu miere, sunt bine venite frecþiile sau inhalaþiile cu uleiuri volatile.
În societate este indicat sã evitãm zonele aglomerate, sã evitãm trecerea bruscã de la aer cald la aer rece şi invers, sã evitãm consumul de lichide foarte reci sau fierbinþi, sã consumãm vitamine, fructe, sã ne vaccinãm antigripal, sã ne spãlãm pe mâini cât mai des posibil, sã bem lichide.