Poştaşii vor să oprească lucrul, dar nu când se dau pensiile

Factorii poştali muncesc în condiţii mizerabile, au salarii mici, adeseori (mai ales cei de pe sate) nu pot să-şi ia concediul legal de odihnă, dar Compania Naţională Poşta Română înregistrează profit şi finanţează o sumedenie de trântori politici. Din septembrie, poştaşii vor să pună tolba-n cui. Opresc lucrul, dacă ştăbărimea nu va pune 200 de lei la salariul fiecărui angajat.

Anunţul a fost făcut de Matei Brătianu, preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR), într-o conferinţă de presă susţinută la Deva, la sfârşitul săptămânii trecute. „Am solicitat Companiei Naţionale Poşta Română să acorde o majorare de salariu de 200 de lei, sumă fixă, pentru fiecare salariat. Suntem hotărâţi să declanşăm acţiune de protest. Pot să vă informez că majoritatea membrilor de sindicat a hotărât că nu mai vrea mitinguri şi marşuri, ci să oprească lucrul”, a spus liderul SLPR.

Lefuri mari pentru „împin­gătorii de apă la vale”

Angajaţii Poştei au venituri mo­deste – salarii brute de 1200 – 1400 lei pe lună, în timp ce piloşii din birouri, din structura centrală de la Bucureşti, primesc lefuri de 5.000 până la 7000 de lei lunar. „În perioada 2009 – 2016 au plecat aproximativ 25 la sută din ceea ce eu numesc cu dragoste „talpa Poştei” – adică factori, oficiante, mânuitori de valori, agenţi şi şoferi, dar poşta s-a pricopsit în acelaşi interval de timp cu tumori succesive de câte 300-400 de „împingători de apă la vale”, oameni aduşi de cei cinci directori generali şi de echipele pe care directorii generali le-au târât după ei, fie la comandă politică, fie pe criterii personale de rudenie, de prietenie, colegi de facultate sau obligaţii personale. Cei care au venit în plus au venit ori politic, ori din interesele directorilor. Au fost câte 300-400 de fiecare ciclu electoral şi sunt oameni de care Poşta nu avea nevoie. Pentru ei s-au creat funcţii, s-au creat structuri, să fie şefi cu salarii mai mari. Dintre aceştia, la plecarea directorilor generali hâşâiţi politic, o parte au rămas, iar în cinci cicluri electorale am ajuns să avem 400 de „împingători de apă la vale”, oameni de care Poşta nu are nevoie”, a explicat Matei Brătianu, liderul SPLR. În opinia sindicaliştilor, diminuarea cheltuielilor artificial create cu aceşti politruci ar acoperi creşterile salariale pentru oamenii care muncesc cu adevărat în Poşta Română.

Umiliţi de bănci şi de Poşta Română

Liderul de sindicat al poştaşilor spune că băncile îşi bat joc de poştaşi şi de pensionari, obli­gându-i să distribuie şi să încaseze pensii în bancnote de un leu. „Degeaba se laudă condu­cerea Poştei cu un profit de 3,9 milioane de euro în prima jumătate a anului, pentru că noi nu resimţim existenţa acestui profit, nici în condiţiile de muncă, nici în salarii. Excludem derularea de proteste în perioada acordării pensiilor, pentru că băncile asta abia aşteaptă. Şi-aşa băncile încearcă să-şi bată joc de noi, punând la dispoziţie pentru plata pensiilor foarte multe bancnote de 1 leu şi 5 lei. E un alt tertip de-al lor pentru a-i determina pe pensionari să migreze de la Poştă către ele. Cel mai probabil, protestele vor avea loc în prima decadă a lunii”, a mai spus liderul Sindicatului Lucrătorilor Poştali, Matei Brătianu.