Săptămâna în presa locală

Haralambie Vochiţoiu şi Carmen Eleonora Hărău, cei mai activi parlamentari hunedoreni

Ştefan Ciocan, Glasul Hunedoarei

Institutul de Politici Publice (IPP) a redactat un nou raport privind activitatea parlamentară a deputaţilor şi senatorilor pentru perioada de la începutul acestei legislaturi, 22 decembrie 2012, până la 30 iunie 2016, interval care acoperă şapte sesiuni parlamentare.

Pentru monitorizarea activităţii parlamentare a fost creat un indice cu ajutorul căruia este clasificată activitatea deputaţilor şi senatorilor în actualul mandat, dar şi a grupurilor parlamentare. În această ediţie, pentru prima dată, a fost introdus şi clasamentul pe judeţe. Indicele activităţii parlamentare (IAP) reprezintă un instrument de măsură a gradului de implicare şi activitate politică a aleşilor în activităţile curente ale forului legislativ al României, şi anume iniţiative legislative, luări de cuvânt, declaraţii politice, interpelări şi întrebări parlamentare, dar şi moţiunile de cenzură semnate.
Judeţul Hunedoara, în partea a doua a clasamentului
În această ediţie, pentru prima dată, a fost realizat şi topul celor mai active judeţe. Valorile finale reprezintă media aritmetică a valorii indicelui agregat al activităţii parlamentare al tuturor depu­taţilor şi senatorilor din judeţul respectiv, care au deţinut un mandat în această legislatură. Cel mai activ judeţ, din punctul de vedere al valorii medii IAP obţinut de senatorii şi deputaţii trimişi în Parlamentul României, este Vaslui. Valoarea medie a depu­taţilor şi senatorilor vasluieni este de 101,13. În medie, parlamentarii vasluieni au avut 65 de iniţiative legislative, 191 luări de cuvânt, 120 de declaraţii politice, 64 de interpelări şi întrebări parlamentare şi 4 moţiuni semnate. La polul opus se află judeţul Mehedinţi, cu o valoare medie IAP de 19,66. Judeţul Hunedoara se clasează pe locul 22 cu 43,69 de puncte, în condiţiile în care, dintre cei patru senatori şi nouă deputaţi pe care hunedorenii i-au trimis în Parlament la final de legislatură, mai „muncesc” în Casa Poporului doar trei senatori şi patru deputaţi.
Carmen Hărău a urcat două poziţii în clasament
Dintre deputaţii hunedoreni, cea mai bine clasată este liberala Carmen Hărău. Deputatul hunedorenilor ocupă locul patru în topul celor mai active femei parlamentar, cu 125,3 puncte. În clasamentul general al Camerei Deputaţilor, faţă de precedentul raport, Carmen Hărău a urcat două poziţii, de pe locul 20 pe 18. Deputatul hunedorenilor a condus, detaşat, de la începutul mandatului, clasamentul judeţean al deputaţilor. Şi deputatul PSD Natalia Intotero se regăseşte în clasamentul întocmit de IPP, ocupând locul 13 în topul celor mai active femei deputat, cu 75,75 de puncte.
Haralambie Vochiţoiu, cel mai tare senator hunedorean
Singurul parlamentar care a mai rămas în Valea Jiului, senatorul Haralambie Vochiţoiu, se clasează pe locul cinci în clasamentul celor mai activi bărbaţi senatori şi pe locul şapte în clasamentul general al Senatului, cu 150,6 puncte. Vochiţoiu reprezintă, în momentul de faţă, Partidul Mişcarea Populară, după fuziunea acestuia cu UNPR. În timpul activităţii sale la UNPR, Vochiţoiu a ocupat o perioadă funcţia de lider al grupului parlamentar din Senat al acestei formaţiuni politice. Actualul preşedinte al PMP Hunedoara a rămas singurul parlamentar de Valea Jiului, după arestarea Monicăi Ridzi, plecarea la Curtea de Conturi a lui Cosmin Nicula şi alegerea în funcţia de primar al lui Cristian Resme­riţă.

Autobergamo a câştigat a treia Supercupă consecutivă
Ovidiu Mănăstire, Mesagerul Hunedorean

Deţinătoarea Supercupei României şi-a apărat cu succes trofeul cucerit în 2014 şi 2015, învingând ieri, la Cluj, scor 6-1 (2-0), pe campioana City’us Tg. Mureş. Devenii nu au avut nicio problemă în faţa unei grupări mult slăbită în valoare faţă de sezoanele trecute, permiţându-şi chiar să facă spectacol.
O singură echipă pe parchet
Autobergamo a deschis scorul în minutul 7, prin Obadă, care a finalizat o combinaţie cu Florin Ignat. Antrenorul jucător al alb-vişi­niilor a stabilit scorul pauzei, 2-0, după ce a transformat cu siguranţă o lovitură liberă de la 20 de metri. Autobergamo s-a dez­lănţuit în debutul părţii secunde şi în primele cinci minute conducea cu 5-0, Nuno Coco (23), Ignat (24) şi Obadă (25) marcând „la foc automat” în poarta lui Molina. La acest scor, devenii au redus „motoarele”, permiţând adversarilor să înscrie golul de onoare, prin Cardenas, în minutul 32. Rezultatul final, 6-1, a fost stabilit de Paulo Ferreira, în minutul 37.
Al şaselea trofeu
Astfel, devenii cuceresc a treia Supercupă a României şi al şaselea trofeu în ultimii trei ani, dovedind că este cea mai de succes echipă sportivă hunedoreană din prezent. Pentru Autobergamo au evoluat Iancu – Al-Ioani, C. Matei (cpt.), Nuno Coco, Paulo Ferreira. Au mai jucat: Ignat, Obadă, Tacot, Pânzaru, Drăgoiu.

De la CEH a dispărut şi prejudiciul creat prin transformarea societăţii în recuperator de creanţe pentru Termogaz
Mihaela Mihai, Gazeta de Dimineaţă

Al doilea raport al cauzelor care au condus la intrarea în insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara este încă o dovadă că în cazul structurii energetice hunedorene autorităţile statului au permis subminarea economică. Vinovaţii dispar peste noapte, fiind cel mai probabil indicaţi doar atât cât să ţină pe loc repaos angajaţii şi comunitatea. Anchetele desfăşurate la CEH sunt unele lungi, soldate doar cu ridicarea de documente, fără vreo punere sub acuzare.
După ce GMC a arătat în al doilea raport asupra cauzelor insolvenţei că Vitolul (societatea care a adus huila cu care s-au umplut silozurile de la Mintia – n.r.) nu a prejudiciat compania prin folosirea certificatelor de carbon – acele hârtii pentru care CEH-ul a fost amendat de statul român cu peste 1,2 miliarde de lei -, din acelaşi raport dispare şi prejudiciul creat prin afacerea Termogaz (firma familiei Gărdean care ar fi trebuit să se ocupe de investiţia în şlamul dens de la Mintia).
GMC Craiova arăta, în primul raport asupra cauzelor care au condus la insolvenţa CEH,  că s-a creat aparenţa de legalitate prin încheierea unui contract de cesiune de creanţe de către structura energetică hunedoreană şi a unui act adiţional la acesta, ambele documente fiind semnate în aceeaşi zi, ”disimulând astfel adevărata natură a circulaţiei sumelor de bani provenite de la bugetul de stat”. Acţiunea a condus la prejudicierea statului.
Totul s-a întâmplat în urma încheierii contractului de lucrări, pe 29 noiembrie 2011, între Electroentrale Deva şi Termogaz Company Haţeg. La două luni de la semnarea contractului, cei de la Termogaz au solicitat semnarea unui act adiţional prin care se garanta avansul pentru procurarea şi livrarea de echipamente tehnologice necesare lucrării de investiţii, cu un alt instrument de garantare emis de o societate de asigurări.
”Pentru această lucrare se acorda un avans de 10 la sută din va­loarea contractului, în baza facturii emise de executant şi după prezentarea de către acesta a unui instrument de garantare emis în condiţiile legii, de societatea de asigurări. Executantul era obligat să prezinte achizitorului, în 12 luni de la primirea avansului, acreditivele bancare deschise pentru diverşi producători, care, însumate, să acopere valoarea avansului”, se arată în primul raport în care GMC care prezintă cauzele care au condus la insolvenţa CEH. În acelaşi document se arată că, după ce a prezentat în original certificatul emis de BCR Asigurări Vienna Inssurane Group, privind garanţia de returnare a avansului, în valoare de 8.168.000 lei, conducerea Termogaz a facturat contravaloarea avansului (documentul 1282431/22.05.2012), iar Electrocentrale Deva a plătit, prin virament, suma de 8,168 milioane lei la 30.05.2012. Cu toate acestea, prevederile contractuale nu au fost respectate, aspect ce a fost adus la cunoştinţa consiliului de administraţie al societăţii. Un an mai târziu, adică pe 10 iunie 2013, conducerea CEH a fost notificată de Heral Consult IPURL că Termogaz a intrat în insolvenţă, înştiinţare după care conducerea complexului a început procedura de recuperare a avansului de la Omniasig Vienna Inssurance Group, fosta BCR Asigurări Vien­na Inssurance Group. Asigiuratorul nu a onorat însă plata garanţiei, astfel că CEH nu a recuperat cele peste 8 milioane de lei plătite către Termogaz.  Pe 5 septembrie 2013, CEH şi Termogaz au convenit ca avansul acordat – 8.168.000 lei plus suma de 5.257.740 lei (adică 13.875.740 lei) – să fie recuperat din bugetul de stat de către societatea energetică ”uzând nelegal de prevederile Ordonanţei de Guvern 17/2013”.
”În acest scop s-a încheiat contractul de cesiune de creanţă nr. 931/2/05.09.2013 şi actul adiţional nr. 932/2/05.09.2013, ambele documente semnate în aceeaşi zi. Cesiunea de creanţă, în cuantum de 13.875.740 lei, a intervenit între Termogaz Company SA, în calitate de cedent, Municipiul Lupeni, prin primar, în calitate de debitor cedat şi CEH în calitate de cesionar”, arăta GMC Craiova. Adică, CEH s-a erijat în recuperator de creanţă, în numele Termogaz, de la Primăria Lupeni, unitate administrativ teritorială la care firma familiei Gărdean executase lucrări pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Straja. Potrivit raportului asupra cauzelor insolvenţei, prin nerecuperarea avansului acordat către Termogaz Company SA, în sumă de 8.618.000 lei, de la societatea de asigurări Omniasig Vienna Inssurance Group, coroborat cu încheierea contractului de cesiune de creanţă şi a actului adiţional, a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma de 13.875.740 lei. Aceste abateri au fost generate, după cum arăta GMC, de administratorul special al CEH de la acea vreme, Dan Cârlan, de directorul general al Complexului – Daniel Andronache, de directorul economic al CEH – Maria Ciobanu şi de consilierul juridic principal, Florin Visirin. La câteva luni distanţă, în cel de al doilea raport asupra cauzelor insolvenţei CEH, GMC Craiova adoptă o altă poziţie.  „Din analiza celor consemnate în raportul de control şi în anexele la acesta, precum şi în obiecţiunile formulate de către reprezentanţii entităţii, rezultă însă cu certitudine că nu poate fi vorba despre niciun prejudiciu încercat de către bugetul de stat – având în vedere faptul că întreaga sumă de 13.875.740 lei, achitată în data de 19.09.2013 Complexului Energetic Hunedoara de către Municipiul Lupeni a fost utilizată pentru achitarea – prin compensare, în aceeaşi zi, a obligaţiilor fiscal restante ale Complexului Energetic Hunedoara, aşa cum rezultă din extrasul de cont emis de către Trezoreria municipiului Petroşani în data de 19.09.2013”, susţine GMC Craiova. Potrivit administratorului judiciar, suma de aproape 14 milioane de lei era ”realmente datorată de Primăria Lupeni către Termogaz. „Cererea împreună cu întreaga documentaţie a fost depusă la Admi­nistraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Hunedoara care, potrivit prevederilor art. 1 alin.(6) din Anexa 3 la Ordinul MF nr. 1353/2013, răspunde de faptul că „sumele solicitate prin cererile transmise Ministerului Finanţelor respectă prevederile art. 4 şi ale art. 64 din O.G. nr.17/2013”. Sub acest aspect, operaţiunea în cauză poate fi analizată la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Hunedoara, în acest sens fiind în­tocmită de către auditorii publici externi şi Nota de constatare nr. 1568/22.12.2014.”, mai arată GMC Craiova. CEH a avut cu Termogaz încheiat un contract, de prin 2011, pentru “Colec­tarea şi transportul în depozit a zgurii, cenuşii şi a produselor de desulfurare”. Lucările prevedeau în fapt procurare, montare şi pu­nere în funcţiune a staţiei de şlam dens nr. 2, inclusiv proiectarea de­taliilor de execuţie, însă nici la momentul acesta nu sunt finalizate.