Viorica Ciobanu, femeia care a trimis 4000 de ii la New York

Articolul a fost vizualizat de 2,105 ori
Viorica Ciobanu

Viorica Ciobanu

Are 68 de ani, s-a născut într-un sat din Apuseni şi se declară încântată de viaţa la ţară: „N-am să uit niciodată duminicile când mergeam la biserică cu bunica mea, unde toţi erau îmbrăcaţi în costume populare, costume pe care le păstrau în lăzi de zestre confecţionate din lemn”, îşi a­minteşte clujeanca. Locuia la Arad, dar de abia aştepta să vină vara, ca să poată merge la Glod, în satul bunicilor din judeţul Alba. „Bunica ne punea acul şi pânza în mână şi aşa am învăţat eu să cos, acolo, pe târnaţul casei”. După liceu, Viorica a devenit medic veterinar şi s-a căsătorit cu coregraful de la Ansamblul „Mărţişorul”. De la el avea să înveţe multe secrete ale costumului popular din toate zonele ţării.

De la avicultură, la „cămeşa” populară

Fostă directoare la Avicola Floreşti, şefă peste 500 de oameni, după ce a ieşit la pensie, clujeanca Viorica Ciobanu a ajuns preşedinta Asociaţiei Meşteri­lor Populari Cluj. „Doamna de fier” care ţine, cu graţie, laolaltă opt bresle şi peste 180 de meşte­ri, dă, fără să vrea, o lecţie meşteşugarilor şi producătorilor hunedoreni, mult mai puţini, dar şi mult mai puţin organizaţi. Pe de altă parte, dacă autorităţile vor ca meşteşugurile şi mica producţie să înflorească, Viorica Ciobanu spune că meşterii şi producătorii au nevoie urgentă de o lege care să-i protejeze. Despre succesul organizaţiei meşterilor populari clujeni vorbeşte atât expansiu­nea pe care a cunoscut-o asociaţia în ultimii ani, cât şi faptul că 4.000 de ii cu motive româneşti au ajuns să-i încânte pe americani, datorită Vioricăi Ciobanu. Clujeanca a venit, de două ori, în această vară, ca să-şi vândă splendidele cămăşi populare la Castelul Corvinilor.

4.000 de ii pentru new-yorkezi

În 2001, „printr-o întâmplare”, spune că „a prins un contract de export de ii cu motive româneşti lucrate manual pe pânză de in şi destinate Statelor Unite ale Americii. Peste 4.000 de ii româneşti au plecat, atunci, spre New York. Meritul meu a fost, însă, doar managerial, nu şi creativ, pentru că eu doar am cumpărat iile, gata lucrate. A fost, însă, momentul în care s-a trezit în mine pasiunea de a pune mâna pe aţă şi ac şi am învăţat toate punctele de cusut şi brodat manual”. Astăzi Asociaţia Meşte­rilor Populari Clujeni reuneşte opt bresle, cu peste 180 de membri. Ea este alcătuită din patru mari bresle: pictură şi icoane, breasla lemn şi metale, breasla ţesătoare, din care face parte şi Viorica Ciobanu, breasla cusătoare, urmând, apoi, breslele mai mici: breasla bijutierilor (sau mărgele şi podoabe), breasla pielarilor şi blănarilor, dar şi breasla gastronomilor şi cea de ceramică şi sculptură.

3 Viorica Ciobanu
Cum să creşti un ONG „ca din apă”

Ca directoare peste o echipă de 500 de oameni la Avicola Floreşti, Viorica Ciobanu a avut ocazia să urmeze cursuri de management în Franţa şi Danemarca, într-o perioadă când în România lucrurile nu erau deloc aşezate. Experienţa din cadrul companiei clujene a ajutat-o enorm, din 2009, de când a preluat preşedinţia Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni, şi până astăzi. Ieşise la pensie şi a simţit nevoia să mai facă ceva, aşa că a decis să-şi schimbe complet orientarea. „Asociaţia este înfiin­ţată în 2006, anul acesta împlinim zece ani de activitate şi am ajuns la peste 180 de membr­i, dar când am preluat-o eu, în 2009, avea doar 35 de membri, după ce, iniţial, pornise la drum cu 12-15 persoane. E adevărat că a coordona activitatea unei asociaţii cu peste 180 de membri nu este uşor, dar încercăm să rezolvăm proble­mele în familie. Însă cea mai mare problemă a noastră este că nu avem o lege care să ne apere. Este nevoie urgentă de schimbarea codului CAEN pentru meşterii populari, care sunt, de foarte multe ori, confuzi şi bulversaţi: nu ştiu cum e mai bine, să-şi deschidă PFA (Persoană Fizică Autorizată) sau să opteze pentru a se înregistra ca producători”, explică Viorica Ciobanu.

„Cerem schimbarea legii!”

Acum, împreună cu Florin Cramariuc, reprezentantul Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovi­na, şi Alexandru

Viorica Ciobanu

Viorica Ciobanu

Rotaru, meşter sticlar din Târgu Mureş, clujeanca a lucrat la un proiect de lege care ar urma să-i protejeze pe micii meşteşugari: „Este o inechitate faptul că, dacă inspectorii merg la un hipermarket şi găsesc nereguli, potrivit legii, aplică o amendă de 12.000 de lei. Potrivit aceleiaşi legi, cuantumul amenzilor este acelaşi pentru meşterii populari, deşi sunt cazuri când un meşter are, poate, vânzări de numai 15 lei pe zi. Iar a face o icoană, a coase o ie sau a ţese o catrinţă este o muncă manuală care îţi ia câteva zile. Oricum, noi nu lucrăm aşa… după ureche. Am consultat arhivele clujene şi am aflat că în oraş funcţionau, pe vremuri, mai multe bresle, iar noi am respectat vechea structură, reînviindu-le. De asemenea, toate produsele noastre sunt înregistrate la OSIM. În plus, avem mare noroc cu autorităţile clujene, care organizează mereu târguri, legându-le de toate sărbătorile de peste an”, adaugă preşedinta  Asociaţiei Meşte­rilor Populari Clujeni.

About Ada Beraru