Săptămâna în presa locală

“Crimele” împotriva pădurilor vor fi aspru sancţionate

Carmen Cosman-Preda, Gazeta de Dimineaţă

În vreme ce Parlamentul a refuzat să înăsprească sancţiunile pentru tăieri ilegale de păduri (legea 171/2010), premierul Dacian Cioloş a făcut-o.

”Pregătim un pachet de măsuri care să limiteze defrişările ilegale şi care să permită statului un control mai strict al tăierilor în gene­ral. Un pachet care va include şi măsuri legislative, dintre care pe unele le-aţi văzut. Astăzi am adoptat o Ordonanţă de Urgenţă prin care am crescut nivelul sancţiunilor pentru cei care nu-şi fac treaba în a menţine în condiţii legale pădurile, în a păzi pădurile, în a le exploata ilegal. (…) Am venit cu o măsură de sprijin financiar pentru acea parte din pădurile private care sunt în afară oricărui control şi a oricărei supraveghere”, a spus Cioloş la TVR.
Premierul a mai spus că mai sunt şi alte tipuri de sancţiuni pentru amenajamentele silvice şi a avut discuţii, în acest sens, cu Mi­nisterul Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii şi Ministerul de Justiţie.
”Mai sunt şi alte tipuri de măsuri legate de aşa-numitele amenajamente silvice. Asta înseamnă un plan de întreţinere a parcelelor de păduri pe mai mulţi ani pe baza cărora se pot face tăieri. Acolo sunt o serie de neclarităţi, chiar de ilegalităţi în modul de elaborare a acestor planuri şi aici pregătim o serie de măsuri”, a mai spus premierul.
El a precizat că se va ajunge la o informatizare a sistemului care va urmări tot ceea ce se întâmplă pe o parcelă pe care se exploatează material lemnos.
”Am cerut să avem o legislaţie în aşa fel încât pe fiecare parcelă pe care se exploatează material lemnos să avem la capătul parcelei o pancartă pe care să scrie în baza cărei autorizaţii se fac tăieri, ce anume se taie, ce cantitate”, a mai spus Cioloş.
În România pădurile se taie în neştire, iar prejudiciile sunt incalculabile. Potrivit unui raport dat publicităţii de Greenpeace România, prejudiciul cauzat de tăierile ilegale de pădure din România a înregistrat, în intervalul 2013-2014, o valoare de aproximativ 52,1 milioane de euro, adică aproape 231 milioane de lei.
Activiştii de mediu au monitorizat atent situaţia tăierilor ilegale de arbori, iar pentru intervalul 2013-2014 rezultă că au fost înre­gistrate un total de 45 509 cazuri, ceea ce înseamnă o medie de 62 de cazuri pe zi. Datele prezentate în raportul menţionat arată o creştere de la 28 de cazuri pe zi în perioada 2009-2011, la 50 de cazuri pe zi la nivelul anului 2012. Din fericire, judeţul Hunedoara se situează destul de departe de judeţele “de vârf”. În ceea ce priveşte prejudiciul, valoarea totală la nivel naţional este colosală, cifrându-se la 230.937.047 lei (aproximativ 52,1 milioane euro).
Activiştii de mediu au precizat în repetate rânduri că fenomenul de tăieri ilegale ar putea fi redus prin aplicarea de pedepse mai aspre, inclusiv încadrarea ca infracţiune a sustragerii de material lemnos, indiferent de cantitate. De asemenea,  ar fi necesară o mai bună colaborare între instituţiile cu atribuţii de control (Poliţie, Garda Forestieră, Jandarmerie) şi alocarea de personal suplimentar pentru o mai bună acoperire a fondului forestier, a zonelor izolate, dar şi în vederea organizării unui sistem permanent de pază, inclusiv pe durata nopţii.
Arii protejate, chelite de drujbele ţapinarilor
Şi mai grav este că sub drujbele ţapinarilor dispar şi pădurile care, teoretic, sunt protejate. Să nu uităm că activiştii de mediu de la Agent Green au demonstrat, cu filmări realizate pe parcursul mai multor ani, cum copacii seculari din ariile protejate ajung în supermaketuri, sub formă de lemn de foc, sau în China unde se vinde cherestea. Trasporturi ilegale au fost interceptate şi confirmate de autorităţi, dar afacerea cu codrii României a continuat! Mai mult, exploatările forestiere sistematice din ultimii ani din munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu şi Vâlcan au condus la pierderea titlului de ultim Peisaj Forestier Intact (PFI) din zona de climă temperată a Europei. AGENT GREEN a protestat, a realizat şi publicat studii ştiinţifice, a investigat şi a expus abuzurile asupra PFI încă din anul 2009, însă toată lupta lor a fost în cele din urmă zadarnică. Pădurile sunt tot mai chele, iar exploatările forestiere au lăsat răni adânci în sufletul codrilor care, teoretic, ar trebui protejaţi. Activiştii de mediu de la Agent Green au filmat, pas cu pas, timp de 6 ani, în perioada 2009-2015, cum ajung pădurile noastre în supermarketuri, sub formă de lemn de foc, sau chiar în China ca banală cherestea. În amplul material, care dovedeşte faptul că s-au făcut transporturi ILEGALE fără ca cineva să se implice cu adevărat, sunt prezentate zonele din Retezat afectate de exploatări forestiere.
“Firma Holzindustrie Schweighofer a cumpărat lemn exploatat de firme terţe în zona Rău-Ses şi Câmpuşel. La Câmpuşel, firma austriacă chiar deţine teritorii din PFI care i-au fost vândute ilegal de composesoratul Câmpu lui Neag. Pădurea, care este un amestec natural de fag şi conifere este certificată FSC şi a fost exploatată sistematic începând cu anul 2006, imediat după după achiziţie”, arătau cei de la Agent Green.
O altă zonă din PFI unde s-au pierdut teritorii semnificative este cea a Munţilor Godeanu (Parcul Naţional Domogled) unde firma gorjeană Succes a exploatat sistematic masă lemnoasă în ultimii ani. Datele oficiale, prezentate de activiştii de mediu, arată că cel puţin 78.601 m3 de lemn au părăsit parcul în 2013-2014. O parte a fost extrasă şi prelucrată direct de Succes, iar alţi 53.525 m3 au fost extraşi de companiile Trans Fag, Fag Internaţional, Alindo Impex, Mirona Forest şi Trans Exfor, care – spun aceleaşi surse – vând masă lemnoasă tot companiei Succes, care prelucrează lemnul la Gureni, judeţul Gorj. De aici cheresteaua era trecută pe la o fabrică din judeţul Argeş pentru uscare şi pleca mai departe către China.

O stâncă de patru tone stă să cadă de pe Cetate

Alice Brandisz, Mesagerul Hunedorean

Ieri, o stâncă de aproximativ patru tone s-a desprins de pe Dealul Cetăţii şi este în pericol să cadă.
Primăria municipiului Deva a fost anunţată că un bolovan uriaş stă să se prăbuşească de pe versant chiar în zona situată deasupra tunelului. Reprezentanţi ai Biroului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul primăriei s-au deplasat la faţa locului împreună cu echipele de la ISU pentru a lua măsurile necesare protejării persoanelor care vizitează zona. În acest scop, au fost montate benzi avertizoare care interzic accesul turiştilor în acel perimetru. „Poliţia locală va asigura paza în zona respectivă, astfel încât toţi vizitatorii să respecte măsurile impuse. De asemenea, vom avea discuţii cu reprezentanţii ISU Hunedoara pentru a găsi o soluţie. Cea mai bună variantă ar fi ancorarea stâncii“, a afirmat Răzvan Mareş, viceprimar al municipiului Deva.
„Sieranevada” a lui Cristi Puiu, premieră de gală la Deva
Raluca Stroia, Glasul Hunedoarei

Lungmetrajul „Sieranevada”, în regia lui Cristi Puiu, propunerea României la Premiile Oscar, va avea premiere de gală în 30 de oraşe din ţară, printre care şi Deva. Cinefilii din judeţ vor putea urmări una dintre cele mai aşteptate producţii româneşti ale anului, săptămâna viitoare, la cinematograful devean.
După ce a deschis competiţia oficială a celei de-a 69-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes (11-22 mai 2016), cel mai nou lungmetraj semnat de regizorul Cristi Puiu, „Sieranevada”, va deschide şi sezonul de toamnă al premierelor cinematografice româneşti. Lungmetrajul va avea premiere de gală în 30 de oraşe din ţară, printre care şi Deva. Pelicula va rula în oraşul de la poalele cetăţii în data de 12 septembrie, de la ora 19:00, la Cinematograful „Patria”. Potrivit reprezentanţilor cinematografului devean, la eveniment vor participa mai mulţi realizatori ai filmului. „Sieranevada”, cel de-al IV-lea lungmetraj regizat de Cristi Puiu, spune povestea unei reuniuni de familie. Filmul debutează cu întoarcerea dintr-o călătorie în interes de serviciu a unui medic neurolog ajuns la apogeul carierei – care urmează a se întâlni cu soţia pentru a merge împreună la un prânz în familie, o comemorare a tatălui său, care murise cu un an înainte. În apartamentul mamei sale, oaspeţii aşteaptă sosirea preotului şi discută tot felul de lucruri – care au şi nu au legătură cu diverse evenimente şi războaie ce se întâmplă în întreaga lume. „Mă interesează foarte mult moartea, sub toate aspectele. Momentul ăla în care dispărutul nu mai e şi doar memoria lui se întrezăreşte printre crăpături este un moment important şi este un capitol din această poveste a morţii. Ai apărut aici, născându-te pe planeta asta şi, la un moment dat, pleci şi rămâne ceva în urma ta. Iar ce rămâne face parte tot din povestea ta, cumva. Este poate partea cea mai tristă a poveştii noastre, a poveştii omului, lucrul despre care se vorbeşte cel mai puţin, praznicul”, a explicat Cristi Puiu, într-un articol din publicaţia Scena 9, motivul pentru care a ales un astfel de subiect. Filmul îi are în distribuţie pe actorii Mimi Brănescu, Dana Dogaru, Sorin Medeleni, Ana Ciontea, Judith State, Marin Grigore, Rolando Matsangos, Cătălina Moga, Ilona Brezoianu, Bogdan Dumitrache.
„Sieranevada” este o producţie Mandragora în coproducţie cu Produkcija 2006 Sarajevo (BIH), Studioul de Creaţie Cinematografică al Ministerului Culturii, Sisters and Brother Mitevski, Spiritus Movens, Alcatraz Films. Filmul a fost realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Fondacija Za Kinematografiju Sarajevo, Macedonian Film Agency, Croatian Audiovisual Center, Region Ile de France, Eurimages.
Vânători din Valea Jiului, depistaţi de poliţişti cu peste 160 de cartuşe cu glonţ
Petronela Tămaş, Servus Hunedoara

Trei bărbaţi din oraşul Uricani riscă să ajungă după gratii, după ce poliţiştii au depistat că hunedorenii aveau nu mai puţin de 168 de cartuşe cu glonţ, dintre care cinci erau confecţionate artizanal. Deşi sunt po­sesori de permis port armă, în calitate de vânători, bărbaţii deţineau fără drept cartuşele.

Poliţişti din cadrul Serviciului Arme Explozivi şi Substanţe Periculoase au depistat, marţi, trei bărbaţi, din oraşul Uricani, posesori de permis port armă, în calitate de vânători, care deţineau fără drept 168 de cartuşe cu glonţ, dintre care 5 confecţionate artizanal. „Din cercetări a rezultat faptul că doi dintre cei trei bărbaţi deţineau fără drept muniţia identificată din perioada în aveau drept de deţinere port şi folosire pentru acest tip de muniţie, iar cel de-al treilea bărbat a confecţionat personal cartuşele identificate la domiciliul său”, a precizat Laura Bradu, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara. În cauză, poliţiştii au ridicat muniţia în vederea expertizării şi au întocmit dosar de cer­cetare penală sub aspectul comiterii infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor. Experţii din cadrul Serviciului Arme Explozivi şi Substanţe Periculoase precizează că bărbaţii ar fi trebuit să predea acestea cartuşe imediat după ce noua lege a armelor şi muniţiilor a intrat în vigoare, respectiv la începutul a­cestui an. Astfel, potrivit articolului 342, alin. 1 „Deţinerea, portul, confecţionarea, precum şi orice operaţiune privind circulaţia armelor letale, a muniţiilor, mecanismelor sau dispozitivelor a­cestora sau funcţionarea atelierelor de reparare a armelor letale, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani”.