Oamenii de afaceri transformă elevii în potenţiali angajaţi

Exemplu de bună practică la Sântuhalm,

Oamenii de afaceri investesc în calificarea elevilor. Lipsa forţei de muncă din ţară îi determină pe unii angajatori să se implice direct în calificarea elevilor. La nivel de ţară a fost demarat un proiect pilot care vizează învăţământul profesional dual. Cinci mari firme, printre care şi producătorul de biciclete de la Sântuhalm, vor lucra cu elevi în cadrul unor stagii de practică şi îi vor pregăti pentru a deveni viitori angajaţi.

 
Producătorul de bicicletele de la Sântuhalm consideră că acest proiect este foarte important. Proiectul iniţial a debutat prin colaborarea între Colegiul Tehnic Transilvania şi DHS, care a început în anul şcolar 2015-2016, cu participarea a 120 de elevi, între 16 şi 18 ani: „Elevii au avut o impresie foarte bună şi care, la sfârşitul stagiilor de practică, au beneficiat de cunoştinţe în acest domeniu. Au făcut câte trei sau patru săptămâni, iar, la final, le-a fost oferită o bonificaţie – 50 de lei pe săptămână, plus deplasare gratuită, o masă caldă pe zi şi multe alte avantaje. De exemplu, au putut să beneficieze şi de angajare pe perioada verii. Cei care fac astfel de stagii au un avantaj faţă de alţii pentru că sunt consideraţi „admişi” la acest loc de muncă”, explică Demeter Sorin, directorul Colegiului Tehnic Transilvania din Deva. Elevul devine astfel beneficiarul unei investiţii în propria educaţie: “Eu consider acest proiect foarte important din punct de vedere social, mai puţin pentru noi ca firmă, mai mult pentru societate. Eu văd un cerc vicios în ţările mai puţin dezvoltate unde oamenii pregătiţi pentru nişte locuri de muncă sunt foarte puţini faţă de Germania sau ţările din vestul Europei. În Deva, cineva care este calificat ca mecanic sau sudor este foarte căutat în afară. Dacă nu vor exista în zonă oameni bine calificaţi nu vor veni investitori, pentru că resursa umană pleacă. Dacă avem un număr suficient de oameni, vom rămâne şi noi. Partea cea mai urâtă este că, dacă nu avem în zonă rămaşi muncitori calificaţi, nu vor veni aici investitori. În acest an, de exemplu, a venit aici un grup de investitori din Taiwan şi şi-au arătat interesul pentru a-şi dezvolta afaceri, dar au plecat strict pentru că nu găseau muncitori calificaţi. Se cer salarii la fel ca în vestul Europei, iar atunci oamenii de afaceri nu sunt motivaţi să investească aici”, spune Yang Tianqi, director general la Eurosport DHS.

Investiţii în viitorii angajaţi

Angajatorii spun că piaţa muncii este deficitară, iar firmelor le este greu să se descurce ca să-şi angajeze oameni pregătiţi: “Proiectul nostru este unul care decurge foarte bine. A pornit la iniţiativa Eurosport DHS împreună cu partenerul nostru, Colegiul Tehnic Transilvania. Este un proiect care a prins bine, a funcţionat şi, drept urmare, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice l-a luat ca şi exemplu, ca şi modus operandi. Considerăm că este o investiţie clară în elev şi estimăm că elevul care învaţă aici va fi cel care va fi tehnicianul profesionist de peste doi sau trei ani atunci când companiile vor avea nevoie de el. Acesta este tânărul care va fi determinat să rămână în România”, este convins Daniel Vulea, managerul de resurse umane al producătorului de biciclete. În afară de societatea de la Sântuhalm, încă alţi patru mari angajatori din ţară vor face parte din acest proiect. Cu toţii spun că se caută tineri activi care vor să înveţe şi să muncească cât mai bine pe echipamente de ultimă generaţie: “Compania noastră investeşte în oameni, în cei cu potenţial, căutăm tineri care doresc să se dezvolte, pro-activi, care ştiu să comunice eficient şi doresc să lucreze într-o multinaţională. Este important ca tinerii să vină în uzina noastră pentru că noi avem echipamente de ultimă generaţie şi trebuie să înţeleagă cum funcţionează acestea şi văd ce înseamnă să lucrezi “pe bandă”. În România, este un deficit mare din acest punct de vedere şi de asta considerăm că implementarea acestui sistem profesional dual este foarte importantă”, spune Marina Babară, directorul departamentului de resurse umane de la Ford România

Învăţământul dual, la mâna statului

Angajatorii spun că piaţa muncii este deficitară, iar firmelor le este tot mai greu să se descurce ca să-şi angajeze oameni bine pregătiţi. La fabrica din Sântuhalm, s-a avut grijă ca elevii să-şi însuşească noţiunile necesare: “Un elev face practică patru săptămâni, el a fost intercalat cu muncitorii care sunt la noi, la bandă, fiecare grup de cinci elevi a avut un tutore care a făcut instructaj: tot ceea ce înseamnă procedura de muncă, tehnologie care stă la baza producerii unei biciclete. Elevul s-a rotit pe diferite posturi în aşa fel încât să deprindă cât mai multe competenţe la locul de muncă”, spune Daniel Vulea. În urma discuţiilor, oficialii din educaţie vor putea oferi un suport legislativ bun pentru susţinerea aplicării învăţământului profesional dual: “Principalul impact ar trebui să rezulte, în primul rând, în viitori angajaţi mai bine calificaţi pentru că implicarea companiilor în pregătirea profesională este esenţială, cu cât avem mai mulţi angajaţi bine pregătiţi cu atât investiţiile în economie vor creşte. Un alt element important pe care îl preconizăm este că, prin consolidarea acestor parteneriate între angajatori, şcoli cu sprijinul autorităţii locale şi judeţene se pot dezvolta centre puternice de formare profesională care, pe lângă pregătirea din învăţământul profesional din sistem, se pot extinde şi face pregătire şi pentru alte categorii de persoane, dar şi pentru readucerea tinerilor la formare profesională”, explică Gabriela Liliana Petre, director al Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic. Aceasta spune însă că este nevoie şi de un alt set de măsuri luate la nivelul Executivului: “Există riscul ca aceşti tineri să plece atâta vreme cât nu venim ca stat cu măsuri de fidelizare a resursei umane, a capitalului uman din ţară, să îi determinăm pe oameni să rămână în ţară, cu politici care să susţină dezvoltarea economică, să creeze noi locuri de muncă. Doar faptul că sistemul de educaţie formează forţă calificată de muncă nu garantează şi creşterea economică. Proiectul nostru trebuie completat cu măsuri bune care să stimuleze această creştere în economie.” Cei de la Ministerul Educaţiei spun că vor continua dialogul cu reprezentanţii angajatorilor pe tema organizării cât mai adecvate a sistemului de formare profesională în România.