Ţara Haţegului, pregătită să devină ţara zimbrilor liberi

Ţara Haţegului va deveni locul unde zimbrii se vor plimba liberi prin păduri. După proiectul de la Măgura Zimbrilor din Armeniş, World Wide Fundation (WWF) România şi Rewilding Europe vor să deschidă încă un parc unde superbele animale să fie eliberate, în zona comunei Densuş. Demersurile sunt în desfăşurare, iar primii zimbri vor ajunge aici în primăvara anului 2017.

Proiectul iniţiat de World Wide Fundation şi Rewilding Europe a făcut vâlvă în Ţara Haţegului, unde mai mulţi proprietari de păduri s-au decis să-şi pună la dispoziţie terenurile pentru reintroduce­rea zimbrilor în zona Densuş. Este vorba de Asociaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni “DEMSUŞ”, care are mai bine de 80 de membri, ale căror terenuri însumează 2.500 de hectare. Câţiva dintre ei s-au mobilizat şi s-au pus astfel la dispoziţie aproape 140 de hectare pe unde, de la primăvară, se vor plimba sălbăti­ciu­nile. Marius Gardean are 50 de hectare şi este unul dintre iniţiatorii acestui proiect. Are 37 de ani, este jurist şi agent de mediu, iar entuziasmul cu care a susţinut acest proiect i-a determinat pe cei de la WWF România să îl aleagă drept unul dintre cei doi rangeri care vor avea grijă de zimbrii de la Densuş: „Eu unul încerc să fiu cât mai mult prezent în teren, cu toate că am făcut acest lucru şi în trecut, mai ales că am şi o uşoară pregătire în probleme de mediu şi cred că nu o să fie foarte greu. Iubesc animalele de mic, nu cred că va fi o problemă să mă îngrijesc de zimbri. Încă de la înfiinţarea asociaţiei ne-am dorit acest lucru, chiar am vrut să reali­zăm un program de conservare pe terenurile membrilor asociaţi din zona Poieni, comuna Densuş. În statut, avem prinse mult mai multe obiective decât conservarea – s-a cerut şi local acest lucru. Zona suferă oarecum de probleme sociale şi, chiar cu multe alte obiective turisti­ce în zonă, cred că e foarte important un proiect ecologic, pe protecţia biodiversităţii”, spune Marius Gardean.

Puţină teamă printre localnici

Încântaţi de propunerea localnicilor, cei de la WWF au trecut imediat la treabă şi au făcut demersurile necesare pentru punerea în practică al celui de-al doilea proiect Life care vizează reintroducerea zimbrului în sălbăticie. Terenul pus la dispoziţie de Asociaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni “DEMSUŞ” are 135 de hectare, un pic mai mic decât ţarcul de la Armeniş, care se întinde pe 150 de hectare. Deocamdată, respon­sabilii de proiect se luptă cu birocraţia: „Suntem în faza de obţinere de avize atât pentru construcţia gardului care, deşi este unul temporar şi fără impact semnificativ asupra mediului, necesită o sumedenie de avize. Urmează avizele pentru aducerea şi eliberarea zimbrilor şi toate procedurile durează foarte mult, dar sperăm că, în primăvara vii­toare, odată cu apariţia noii vegetaţii, să avem şi primul grup de zimbri de la Poieni – Densuş”, spune Alexandru Bulacu, ofiţer de proiect la WWF România. Chiar dacă proiectul de la Densuş este în fază de autorizare, doi rangeri se pregătesc deja să-şi intre în atribuţii. „Unor localnici le este teamă, dar sunt crescători de animele de 400 de ani şi ar trebui să treacă peste anumite prejudecăţi şi nu ar trebui să le fie frică de tot soiul de speculaţii. Majoritatea pro­prie­tarilor sunt din comuna Densuş, asociaţia este mult mai mare, dar am încercat să facem ţarcul pe terenurile celor care îşi doresc reîntoarcerea zimbrului în Ţara Haţegului, să nu afectăm suprafeţele mici sau pe cei nehotărâţi”, explică Marius Gardean. Volumul de muncă e imens – doar gardul electric care va delimita zona de trai a zimbrilor se va întinde pe cinci kilometri, iar pentru ţarcul de aclimatizare se va rea­liza un gard de scândură pe 1,7 kilometri.

Zece zimbri liberi în Ţara Haţegului

În ţarcul de la Densuş, vor ajunge la primăvară cel puţin zece exemplare. Deja la Grădina Zoologică din Hunedoara a ajuns prima pereche de zimbri din rezervaţiile din Vestul Europei, care acum se aclimatizează cu traiul pe meleagurile româneşti. „Aici trăiesc excelent şi arată că o duc mult mai bine decât acolo de unde au venit. Sunt într-o zonă naturală unde au defrişat deja tot ce însemna arbust. Se simt extraordinar şi sperăm ca anul viitor să avem şi rezultatele muncii de reproducţie a lor”, spune medicul veterinar Ciprian Hodor. Exemplarele de la Grădina Zoologică din Hunedoara au fost aduse din Belgia, respectiv din Germania în 25 mai anul acesta şi se pare că le prieşte clima autoh­tonă, motiv pentru care vor fi prima pereche care va păşi spre libertate, în ţarcul de la Densuş. Cei de la WWF cred că proiectul va contribui decisiv la dezvoltarea zonei din moment ce, la Armeniş, acest lucru deja s-a întâmplat. „La Poieni – Densuş, ne dorim să atingem şi ţelul nostru de conservare a speciei zimbru în România, dar ne dorim foarte mult să susţinem şi dezvoltarea economică a comunităţii locale. Încercăm să oferim alternative de câştigare a unor venituri care să le îmbunătăţească viaţa pentru că, am tot spus, pare că acei oameni au fost uitaţi şi odată cu sosirea zimbrului – umbrela sub care se vor derula toate celelalte iniţiative – o să avem un aflux de turişti, de cercetători care înseamnă pentru comunitatea locală venituri în plus din cazare sau din produse alimentare, dar noi vom încerca şi multe alte activităţi care să atragă lumea în zonă”, crede Alexandru Bulacu.

Din Măgura Zimbrilor, în Ţara Zimbrilor

La Măgura Zimbrilor, sunt acum 28 de zimbri, cei mai multi puşi în libertate. Doar opt exemplare mai sunt în ţarcul de aclimatizare. Aici viaţa sălbatică şi-a reluat ritmul normal, un lucru pe care îl surprind şi camerele de supraveghere amplasate în ţarcul din Armeniş. Ca să le urmărească paşii reîntoarcerii în natură, dar şi ca să îi ferească de braconieri, rangerii au împânzit locul cu camere de filmat, care surprind imagini spectaculoase nu doar cu zimbri, ci şi cu „colegii” lor de trai – bursuci, mistreţi, căprioare sau râşi. „Avem surprinsă parte din viaţa cu adevărat sălbatică din Munţii Ţarcu, exact în zona de reintroducere a zimbrului. Se vede pe imagini cum un râs îşi asigură hrana cea de toate zilele. Am a­sistat la un atac al unui exemplar de râs asupra unui exem­plar de capreolus (căprior – n. red.). Asta este, de fapt, viaţa sălbatică – râsul este unul dintre carnivorele mari frecvente în România şi cu asta ne şi mândrim, că România încă are multe exemplare chiar şi de râs. Partea cea mai frumoasă este că râsul a ales să acţioneze exact în faţa camerei pe care noi am montat-o în zona ţarcului de reintroducere a zimbrului. Sunt imagini pe care şi le doreşte orice televiziune de wildlife. Atât zimbrii care se află deja în mediul lor şi cei care au fost eliberaţi în această vară se comportă deja „natu­ral”, doar că, de data asta suntem fericiţi şi chiar mândri să vedem cât de bogată este viaţa sălbatică în Munţii Ţarcu, unde se află camerele. Avem astfel surprinse imagini absolut inedite de care ne bucurăm şi cu care putem dovedi că într-adevăr viaţa sălbatică îşi derulează cursul normal”, explică Alexandru Bulacu. Cei de la Măgura Zimbrilor sunt încântaţi de aceste imagini extraordinar de greu de surprins oriunde în lume. Atacul unui râs asupra unei căprioare poate fi considerat crud, dar viaţa în sălbăticie are regulile ei care îşi urmează cursul firesc acolo unde oamenii stau cât mai departe de păduri. Deja la Armeniş exemplarele de zimbri, dar şi celelalte sălbăticiuni pot fi urmărite în excursii de tip safari, lucru care a adus în Munţii Ţarcu turişti din întreaga Europă, din Suedia, Belgia, Elveţia sau Germania, lucru care se va întâmpla şi în comuna Densuş. Deocamdată, în Ţara Haţegului, turiştii pot vizita zimbri din Rezervaţia de lângă Haţeg, care adăposteşte acum şapte exemplare, dintre care un puiuţ care a completat turma la începutul acestui an.