Săptămâna în presa locală

Parcul Naţional Retezat are de şapte ori mai puţini rangeri decât ar fi necesar

Natalia Bumbac, Mesagerul Hunedorean

Parcul Naţional Retezat (PNR) ar trebui să aibă de şapte ori mai mulţi rangeri, decât are în prezent, conform unui comunicat al Asociaţiei Rangerilor din România (ARR).
Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii – International Union for Conservation of Nature (IUCN) a votat o moţiu­ne prin care cere statelor membre să angajeze în ariile protejate publice câte un ranger la o suprafaţă de arie protejată de cinci kilometri pătraţi. Iar în PNR, cu o suprafaţă de peste 381 de kilometri pătraţi, sunt doar 11 rangeri. Trebuie menţionat că IUCN este cea mai importantă organizaţie de conservare a naturii la nivel mondial.
„Pentru aria protejată a PNR ar fi nevoie de 76 de rangeri, conform moţiunii IUCN, în prezent fiind doar 11 rangeri care activează aici. Aceştia sunt angajaţi ai Administraţiei PNR, aflat în administrarea Romsilva. Există o Hotărâre de Guvern care prevede ca pentru aria naturală protejată din Retezat să fie angajaţi 11 rangeri, angajări suplimentare nefiind posibile. Or, nu poţi face protecţie cu o mână de rangeri, poate dacă ar fi în teren 24 din 24”, a afirmat Florina Crişan, reprezentantul Aso­ciaţiei Rangerilor din România (ARR). Spre deosebire de alte ţări, majoritatea covârşitoare a parcurilor naţionale şi naturale din România nu primesc niciun fel de susţinere financiară de la bugetul de stat, susţin cei de la ARR.
Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, de la înfiin­ţarea sa în 1948, a strâns în jurul său 83 de state, 108 agenţii guvernamentale, 766 ONG-uri şi circa 10.000 de experţi şi oameni de ştiinţă din ţările întregii lumi.
Asociaţia Rangerilor din România este o organizaţie neguvernamentală, apolitică, al cărei scop este conservarea şi protejarea capitalului natural al României, în cadrul reţelei de arii protejate. Asociaţia a fost înfiinţată în 1996, la iniţiativa mai multor ONG-uri, preocupate de protejarea patrimoniului natural.
Sare-n ochi

Ştefan Ciocan, Glasul Hunedoarei

Eram prunci şi ne alergau asistentele de la cabinetul şcolar prin clasă cu o seringă fiartă bine, ca să fie dezin­fectată, şi o droaie de ace scoase dintr-o cutie sterilă.
Ne vaccinau aproximativ ca pe căţei şi ne lăsau apoi să se înroşească locul. Mulţi şi acum avem semn. Dar, dacă se înroşea era semn că nu avem nimic. Anticorpii îşi făceau treaba, nimeni nu murea, a doua zi ne lăudam cu mărimea petei roşii din jurul înţepăturii. Cine avea o mică umflătură era cel mai tare din clasă. A treia zi nu mai era de actualitate vaccinul. Nu am auzit pe nimeni să moară din aşa ceva, dar lipsa lui singur ar fi dus la îmbolnăviri serioase într-o ţară în care încă tuberculoza făcea ravagii. Anticorpii îi luam de peste tot, mâncam merele direct din pom sau de pe jos. Le frecam puţin de tricoul nu tocmai curat, şi ne bucuram de savoarea unui măr care avea şi gust, nu ca cele pe care le găsim acum în supermarketuri. Dar marea mea mirare, că am ajuns să trăiesc aproape 50 de ani, vine de la alimentele absolut „criminale” cu care ne îndopau părinţii zi de zi. Eram, după opinia mămicilor sclifosite din ziua de astăzi, condamnaţi la moarte, o generaţie eutanasiată de părinţi inconştienţi care ne dădeau să mâncăm carne de pui de la Avicola, mezeluri, cremvurşti, ca să nu mai vorbesc despre slănină, brânză procurată direct de la stână şi preparată cine ştie în ce condiţii neigieni­ce, sucuri, pâinea adusă în lăzi de lemn şi, de multe ori, scăpată pe jos de manipulatori sau vânzătoare. Cum am putut supravieţui, nu îmi dau seama, suntem nişte „nemuritori” care am rezistat tuturor vicisitudinilor alimentare şi medicale. E plin Internetul în ziua de astăzi de sfaturi cum să ne creştem copii. De diete speciale pentru cei mici. Sunt pline forumurile de discuţii de mămici isterizate, care îngurgitează fără să judece orice informaţie, cât de aberantă ar fi ea, despre diete sau tratamente, despre vaccinuri ori produse pentru progeniturile lor. Dezinformarea şi intoxicărie din on-line riscă să transforme generaţii întregi în oameni slabi, bolnăvicioşi, hrăniţi dezechilibrat. Victime ale ignoranţei unor gene­raţii de părinţi, dispuşi să înghită orice le furnizează Internetul ca pe adevăruri absolute şi apoi să le propage prin poveşti, „pe şanţ”, ca bârfele bunicilor în serile de duminică când stăteau în faţa porţii şi disecau viaţa mondenă a satului. Generaţii de părinţi de tranziţie între „omul nou” a lui Ceauşescu şi generaţia Facebook. Părinţi cu creiere spălate, pe care alunecă doar informaţiile negative şi care nu sunt capabili să discearnă între bine şi rău. Care discută la fast food, îndopându-şi copiii cu hamburgeri, despre cât de nocivă este carnea de pui, fără să fii văzut vreodată o fermă de creştere intensivă. Părinţi cu pitici pe creier şi cu marote în gândire, cărora dacă le intră o prostie în cap, nu mai există argument care să le-o scoată de acolo. Victimele lor vor fi gereraţiile de copii crescute după cum se derulează campaniile publicitare mascate din mediul on-line. Pentru că este lesne de observat inconstanţa cu care diverse pagini web propagă spaime alimentare. Astăzi, e bună slănina, mâine ne omoară colesterolul, dar trebuie să mâncăm peşte. Poimâine, aflăm că zeci de grame de metale grele şi mercur trec din peşte direct în intestinele noastre şi că cel mai bun aliment ar fi curcanul. Acelaşi curcan despre care peste o săptămână aflăm că de fapt este otravă curată, dar panaceul universal pentru toate problemele de sănătate şi cel mai bun aliment este puiul de găină. Şi tot aşa, din săptămână în săptămână, ne omoară, zahărul, sarea, cafeaua, sucurile, carnea, grăsimile, vegetalele şi tot ele peste câtva timp ne fac bine. Realitatea este că omul s-a născut şi s-a adaptat pentru o dietă omnivoră. Adică este pregătit să se hrănească cu orice. Carnea, vegetalele, fibrele, zahărul şi sarea sunt toate componente ale alimentaţiei umane. Organismul are nevoie de fiecare dintre ele, sau, mai precis, de compuşii fiecăreia dintre ele în măsuri diferite. Extremele alimentare dăunează. Copiii trebuie hrăniţi echilibrat, aşa cum am fost noi, care am mâncat, când aveam ce, cam tot ce se putea mânca şi am supravieţuit. Pentru că un ţăran înţelept de pe undeva din câmpia Ineului avea o vorbă: „Totu-i uz, dacă nu-i abuz!” şi bunica spunea deseori: „Când o să ai copiii tăi, să nu uiţi niciodată că şi tu ai fost copil”. Şi, tocmai pentru că nu am uitat, nu o să-i răpesc fiicei mele bucuria de a gusta din toate câte puţin, de a-şi culege mărul din pom şi de a pune împreună pe grătar o pulpă suculentă de pui şi câţiva mici.

Procurorul general speră că dosarul „Mineriada” va fi soluţionat în acest an
Amarildo Szekely, Servus Hunedoara

Unul dintre cele mai vechi, dar şi printre cele mai „grele” dosare din justiţia românească, „Mineriada”, este pe cale să fie soluţionat într-o perioadă destul de scurtă.
Augustin Lazăr, procurorul general al României, este de părere că dosarul „Mineriada” are şanse să fie soluţionat până la sfârşitul anului în curs.
Nume cunoscute
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, pe 21 octombrie 2015, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiuni contra umanităţii, respec­tiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea şi lipsirea de libertate a altor o mie. Atunci, în iunie 1990, aproape 10.000 de oameni au venit la Bucureşti cu trei garnituri de tren, care plecaseră din Valea Jiului. Printre numele implicate în dosar sunt câteva foarte cunoscute, începând cu fostul preşedinte Ion Iliescu, premierul de la acea vreme, Petre Roman, mai mulţi miniştri, secretari de stat ori directori în diferite ministere, militari, poliţişti ori persoane din SRI cu rang înalt, dar şi mai mulţi lideri sindicali, directori şi angajaţi la mai multe mine din judeţul Hunedoara. Printre aceştia se află Miron Cosma, care era preşe­dintele Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, dar şi alţii, de la exploatările Aninoasa, Lonea, Deva, Ţebea, Petrila, Bărbăteni şi Paroşeni, aceştia fiind acuzaţi că au organizat depla­sa­rea minerilor către Bucureşti. Miron Cosma susţine că atât el, cât şi minerii au fost victimele unei manipulări puse la cale de Ion Iliescu, fapt care, conform fostului lider sindical, este confirmat şi de o decizie a Înaltei Curţi pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.
Cazul „Ursu”
Procurorul general Augustin Lazăr a spus că sunt mai multe dosare istorice, pe care românii le aşteaptă să fie soluţionate, dând exemplu cazul „Gheorghe Ursu”, disident anticomunist, mort în condiţii suspecte în 1985. Acest dosar a fost finalizat şi se află pe masa judecătorilor, în cauză fiind trimise în judecată mai multe persoane, printre care şi ministrul de Interne din vremea respec­tivă, hunedoreanul George Homoştean, acesta fiind acuzat de complicitate la infracţiuni contra umanităţii.

Sute de întreruperi de sarcină în judeţul Hunedoara
Gazeta de Dimineaţă

Peste 500 de hunedorence au apelat, anul trecut, la întreruperi de sarcină, datele de la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică indicând o scădere a întreruperilor de sarcină faţă de vârful înregistrat în anul 2011 – 809 întreruperi de sarcină.

Anul 2016 marchează ”Ziua Mondială a Contracepţiei” care are ca slogan ”Contracepţia este viaţa ta, este responsabilitatea ta”. Datele statistice arată că în România numărul avorturilor continuă să fie mare, numai în 2015 562 de hunedorence apelând la întreruperi de sarcină. Potrivit DSP Hunedoara, în 2011 au fost înregistrare 809 avorturi, în 2012 – 549, în 2013 – 644 şi în 2014 – 594.
”În România, numărul încă mare al sarcinilor nedorite care se soldează cu avort, ponderea destul de mare a avorturilor la fetele sub 19 ani, dar şi creşterea  numărului nou-născuţilor abandonaţi în maternităţi confirmă nevoia încă neacoperită de servicii de planificare familială, mai ales la femeile dezavantajate sau vulne­rabile”, susţin reprezentanţii DSP Hunedoara.
România se numără printer ţările cu cea mai mică rată de acoperire/acces (15,6 la sută) la contraceptivele moderne, dintre cele cuprinse în raportul  Federaţiei Internaţionale de Planificare Familială, publicat în 2015.
Scopul campaniei ” Contracepţia este viaţa ta, este responsabilitatea ta” este acela de a atrage atenţia asupra importanţei sănătăţii reproducerii şi a planificării familiale, şi de informare şi  de creştere a interesului populaţiei generale, mai ales a adolescenţilor şi tinerilor, cu privire la importanţa utilizării metodelor contraceptive, cunoaşterea tuturor opţiunilor, pentru prevenirea sarcinilor nedorite.
Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul  Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara organizează, pe 23 septembrie, un simpozion la Colegiul Tehnic Energetic ,,Dragomir Hurmuzescu” Deva. Pe 26 septembrie, ora 11:00 în faţa Direcţiei  de Sănătate Publica Hunedoara pe zona pietonală va fi amplasat un cort pentru distribuirea de pliante pentru informarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la metodele de contraceptive pentru evitarea sarcinilor nedorite şi a avorturilor.