Şapte locuri stranii din Hunedoara care ascund poveşti înfiorătoare

Mai multe locuri din judeţul Hunedoara au fost în trecut scene ale unor evenimente cumplite, în urma cărora au rămas poveşti stranii.

Legendele urbane şi tragediile din ultimii ani au transformat câteva locuri din judeţul Hunedoara în zone pe care se spune că nu este bine să le vizitezi pe timpul nopţii.

Lacul Cinciş, fotografiat de sus, după câteva decenii de la momentul apariţiei sale

1. Blestemele Lacului Cinciş
Lacul Cinciş a intrat în folclorul local prin mai multe legende născo­cite de localnici, după ce, la începutul anilor 1960, cinci sate de pe Valea Cernei au fost strămutate pentru a face loc amenajării hidrografice. De atunci, valea în care se aflau vechile aşezări Cinciş-Cerna, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni a fost inundată pentru a fi creat lacul artificial ce urma să devină principala sursă de apă a Hunedoarei şi a combinatului siderurgic din municipiu. Unele relatări arătau că lacul ar fi bântuit de sufletele morţilor din cimitirele înghiţite de apă, că aici s-au înecat oameni în fiecare an, iar cadavrele nu au mai ieşit la suprafaţă, că animalele nu se apropiau să bea apă din lac, iar pe fundul acestuia sunt şerpi imenşi şi chiar caracatiţe. Un caz straniu, petrecut în urmă cu câţiva ani, a alimentat imaginaţia localnicilor. Un copil pe nume Paul Bârnă s-a înecat în apele lacului, iar trupul nu i-a mai fost găsit. Alţi vizitatori ai lacului au susţinut că au fost martorii unor întâlniri cu forţe extraterestre. „Cincişul era predominat de un noian de credinţe şi superstiţii, care stăpâneau întreaga viaţă spirituală a cincişenilor. Oamenii erau urmăriţi de ideea că anu­mite forţe suprana­turale le conduc viaţa”, se arăta în monografia satului.

2. Blocul – fantomă din Hunedoara
Blocul fantomă din Hunedoara are nouă etaje şi a fost construit în anii comunismului, pentru a găzdui nefamilişti. Clădirea din zona Bucegi a Hunedoarei a adunat de-a lungul anilor mai multe tragedii. Între zidurile ei au avut loc crime şi sinuci­deri şi nu de puţine ori hunedorenii au vrut să îşi încheie socotelile cu viaţa, urcând la ultimele etaje ale blocului şi arun­cându-se în gol. Se spunea că o plimbare cu liftul în blocul fantomă se putea transfor­ma într-o experienţă traumatizantă. Ultima tentativă de sinucidere din blocul fantomă, petrecută în anii trecuţi, a fost împiedicată de pompieri: un tânăr a fost salvat după ce s-a cocoţat pe o balustradă de la etajul al nouălea şi a ameninţat că va sări. Alţi hunedoreni spun că „blocul fantomă” este bântuit, iar o plimbare nocturnă pe treptele şi holurile lui echivalează cu un raid printr-unul dintre cimitirele vechi ale oraşului, pentru cei mai slabi de înger.

3. Legendele întunecate ale castelului
Castelul Corvinilor a stârnit fascinaţia amatorilor de senzaţional, dar şi a celor care caută senzaţii tari. Turişti din toată lumea sunt atraşi de faţa întunecată a castelului medieval, cunoscut pentru legendele sale macabre. Câteva unghere întunecoase ale monumentului, camera de tortură, fântâna clădită de prizonieri turci, temniţa lui Vlad Ţepeş şi catacombele de sub palat au devenit de mai multe decenii locuri unde, se spune, ar putea sălăşui spirite rele. „Dacă aţi intrat vreodată într-un cimitir, în miez de noapte, atunci s-ar putea să fi simţit un sentiment de nelinişte şi teamă. Simţul comun vă spune că nu este nimic de speriat, însă în adâncul vostru vă aşteptaţi ca un schelet să iasă din mormânt şi să vă apuce de glezne, pentru a vă trage în jos, în lumea subterană. Castelul Hunedoarei nu este doar o construcţie intimidantă, ci, de asemenea, un loc unde s-au petrecut evenimente foarte îngrijorătoare”, susţin autorii unei recenzii despre castelul din Hunedoara, publicată pe site-ul American bizarbin.com.

4. Locurile stranii de pe calea ferată Deva – Brad
Ruinele căii ferate Deva – Brad, de aproape 40 de kilometri, păstrează poveşti înfiorătoare, iar unele monumente de pe traseul acesteia au devenit şi mai cunoscu­te din cauza tragediilor petrecute aici. Unul dintre acestea este viaductul de la intrarea în Brad, considerat un loc al sinucigaşilor. Cel mai cunoscut caz al unei tragedii petrecute aici a fost cel al elevei Lorena, de 16 ani, găsită spânzurată în pădure, în vecinătatea viaductului, după o decepţie în dragoste. Construcţia căii ferate Deva – Brad a început în primăvara anului 1939, iar în următorii cinci ani au lucrat la ea evreii marginalizaţi de regimul generalului Ion Antonescu şi prizonieri ruşi. Se spune că au murit peste 1.000 de oameni din cauza condiţiilor grele în care munceau. După mai mulţi ani în care lucrările au fost oprite, construcţia a fost re­luată în anii 1960, însă abia la mijlocul anilor 1980 calea ferată a devenit funcţională. O alunecare de teren din 1997 a scos definitiv din funcţiune tronsonul feroviar.

5. Barajul morţii de la Mintia
Râul Mureş îşi cere tri­butul în fiecare an, susţin localnicii. Apele sale tulburi şi învolburate au făcut nenu­mărate victime de-a lungul timpului, iar cel mai adesea, când tragediile s-au petrecut în amonte, trupurile neînsufleţite au fost desco­perite în zona barajului de la Mintia. Din cauza numărului mare al decedaţilor pe care apele le-au scos la suprafaţă la barajul de la Mintia, zona a căpătat o alură stranie, în ciuda bogăţiei sale faunistice şi piscicole.

6. Sperietorile din Cetatea Colţ
Cetatea Colţ se înfăţişează vizitatorilor ca un loc aproape inaccesibil, ocupat de ruine care stau să se prăbuşească, printre care mişună viperele. Ruinele aşezării ridicate în urmă cu şase secole se înalţă deasupra Văii Haţegului, peste trecătoarea folosită de turişti pentru a ajunge la poalele Retezatului. În trecut locul l-ar fi inspirat pe Jules Verne, în scrierea romanului „Castelul din Carpaţi“. Scriitorul francez a relatat despre o cetate în ruine de pe care în trecut oamenii vegheau trecătoarea Vulcan şi întinderea Haţegului. Fortul fusese abandonat, iar oamenii credeau că este stăpânit de forţele supranaturale ale răului şi că în inte­riorul lui se petrec lucruri înspăimântătoare. În prezent, de la poa­lele Cetăţii Colţ, turiştii au nevoie de circa o jumătate de oră pentru a urca la fortăreaţă. Cărarea abruptă şi întortocheată se afundă într-o pădure deasă în care călătorii au toate şansele să se rătăcească. La capătul ei, zidurile ruinate oferă un peisaj ciudat, iar cei care se încumetă la o astfel de excursie trebuie să fie cu băgare de seamă.

7. Cât de periculos este Defileul Jiului
Defileul Jiului reprezintă legătura principală dintre judeţele Hunedoara şi Gorj, iar şoseaua care îl traversează pe un traseu de peste 30 de kilometri străbate o arie protejată recunoscută pentru diversitatea habitatelor. Defileul a oferit de-a lungul timpului senzaţii tari călătorilor datorită peisajelor impresionante. A oferit şi motive de îngrijorare. Bucăţi din stâncile abrupte printre care s-a strecurat şoseaua s-au prăvălit deseori pe drum şi au pus în pericol circulaţia rutieră. Accidentele nu au lipsit şi nici tragediile. Lor li se adaugă unele poveşti create de localnici, despre apariţiile unor fantome cu înfăţişarea unor mirese cu chipul acoperit de voal, care prevestesc ce este mai rău.