Sãnãtate: Tratamentul ­antihipertensiv

În acest număr vom discuta despre tratamentul hiperten­siunii arteriale şi vom insista asupra metodelor nefarmacologice, adică nemedicamentoase, întrucât tratamentul medicamentos revine exclusiv medicului.
Scopul tratamentului antihipertensiv este de a reduce complicaţiile cardiovasculare şi renale determinate de HTA.
Obiectivele tratamentului sunt:
– reducerea valorii tensiunii arteriale la valorile ţintă şi anume 130/80 mmHg,
– diminuarea riscului cardiovascular.

Principiile tratamentului:
1. Tratamentul se face în mod individualizat, în funcţie de valoarea tensiunii arteriale;
2. Tratamentul se iniţiază la valori prag stabilite prin consens, indiferent de vârsta pacientului;
3. Tratamentul vizează obţinerea valorilor ţintă dovedite că ameliorează prognosticul pacientului;
4. Alegerea tratamentului se face în funcţie de prezenţa bolilor asociate;
5. Tratamentul cuprinde medicamente şi măsuri nemedicamentoase.
Sarea există în mod obişnuit în alimente. De asemenea, se adaugă în mâncare în procesul preparării sau la masă. La persoanele normotensive, fără risc cardiovascular, nu se recomandă regimul fără sare, pe când la cele cu risc pentru tensiunea arterială se recomandă reducerea consumului de sare în alimentaţie, la mai puţin de 6 grame pe zi (o linguriţă). Nu uitaţi că această cantitate include toată sarea pe care o consumaţi, inclusiv cea care se adaugă în procesul preparării.
Nu toate persoanele reacţioneză la fel la reducerea consumului de sare în alimentaţie. Aşa-numitele persoane sensibile la consumul de sare, respectiv vârstnicii şi populaţia de culoare, răspund foarte bine la diminuarea sodiului din alimentaţie.
În scopul prevenirii hiperten­siunii arteriale, toate persoanele sănătoase trebuie sfătuite să urmeze încă din copilărie un regim alimentar sănătos sărac în grăsimi saturate, bogat în legume, fructe, produse lactate cu conţinut scăzut de grăsimi şi carne slabă.
O altă măsură în prevenţia hipertensiunii arteriale este scăderea în greutate, mai ales la persoanele supraponderale. Acest lucru se poate realiza prin dietă echilibrată şi cu un aport caloric mai mic. O pierdere ponderală de minimum 10% din greutate, la supraponderali şi obezi, aduce beneficii mari nu numai în prevenţia sau tratamentul HTA, dar şi a altor factori de risc asociaţi, cum sunt re­zistenţa la insulină, diabetul zaharat.
Renunţarea la kilogramele în plus este un pas important, chiar dacă este vorba de doar câteva sute de grame în minus. Se poate renunţa la 500 de calorii pe zi mâncând mai puţine grăsimi şi fiind mai activ. Încercaţi să consumaţi produse cu conţinut redus de grăsimi, cum ar fi: pui la grătar, la cuptor sau fiert; peşte; carne slabă; lapte degresat; brânză degresată cu conţinut redus de sare; fructe proaspete sau conservate; legume proaspete sau conservate fără sare, smântână şi fără sosuri de brânză; orez şi paste făinoase; cereale. Se impune creşterea aportului de ulei de peşte prin consumul de peşte sau, şi mai bine, prin suplimente nutritive.
Consumul de alcool poate ridica tensiunea arterială, astfel, o altă recomandare legată de prevenirea hipertensiunii arteriale este reducerea consumului de alcool. Literatura de specialitate specifică în unanimitate că valoarea consumului de alcool peste care se produce o creştere tensională este de 21 unităţi pe săptămână la bărbaţi, respectiv 14 unităţi pe săptămână la femei (o unitate de alcool reprezintă 12 ml alcool absolut). Consumul maxim de alcool pe zi este de o sticlă de bere sau un pahar de vin, sau 50 de mililitri de tărie.
De asemenea, se recomandă încurajarea practicării siste­matice a exerciţiilor fizice, de intensitate moderată, cel puţin de 3-4 ori pe săptămână, timp de 20-30 de minute. Dacă acest lucru nu este posibil, este suficient mersul pe jos în ritm alert. Ca şi idei de activitate fizică, în afara mersului pe jos, ar mai fi urcatul scărilor. De asemena, puteţi coborî din autobuz cu două sau trei staţii mai devreme şi parcurgeţi restul distanţei pe jos. Este bine să lucraţi în curtea sau grădina casei, mergeţi la dans sau înot, mergeţi cu bicicleta sau parcaţi maşina mai departe de clădirea biroului, pentru a merge pe jos.
În ceea ce priveşte modificarea stilului de viaţă, o măsură foarte importantă este renunţarea la fumat.
Tratamentul hipertensivului trebuie individualizat în funcţie de vârstă, prezenţa factorilor de risc, a afectării organelor ţintă, a bolilor asociate, în funcţie de preferinţele pacienţilor şi de statusul lor economic. La pacienţii hipertensivi fără complicaţii se recomandă ca, după iniţierea terapiei antihipertensive, în vederea aprecierii răspunsului terapeutic, să fie efectuată o vizită de control la 4 săptămâni. La pacienţii hipertensivi aflaţi în tratament, care au atins valorile ţintă ale tensiunii arteriale, se recomandă controale periodice la trei luni la cei cu risc cardiovascular înalt şi foarte înalt, şi la 3-6 luni, la cei cu risc cardiovascular scăzut sau mediu.
În lipsa unui răspuns suficient sau a lipsei de răspuns la tra­tament, se recomandă reeva­luarea posibilelor cauze. Vizi­tele de control au ca scop evaluarea modului de percepţie a bolii de către pacient, conştientizarea necesităţii te­rapiei de către pacient pe termen lung, verificarea modului de înţelegere a schemei de tra­tament şi a corectitudinii respec­tării ei, ajustarea dozelor.