Săptămâna în presa locală

De la cârnaţi proaspeţi sau afumaţi, la virşli sau brânza Burebista – produsele tradiţionale cu care se mândreşte Judeţul Hunedoara
Carmen Cosman-Preda, Gazeta de Dimineaţă
Nouă produse tradiţionale sunt atestate în judeţul Hunedoara, iar cinci dintre ele sunt din Valea Jiului. Vorbim despre cârnaţi, virşli sau brânză, toate înscrise în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT) al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Potrivit legislaţiei în vigoare, produsul tradiţional este acel produs alimentar fabricat pe teritoriul ţării noastre şi pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziţia lui aditivi alimentari, care prezintă o reţetă tradiţională, un mod de producţie şi/sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic tradiţional şi care se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii. Ordinul de atestare al acestor produse mai stabileşte că tradiţionalitatea este elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii. Tradiţionalitatea nu poate să se limiteze la o compoziţie calitativă sau cantitativă ori la un mod de producţie stabilit printr-o reglementare comunitară sau naţională ori prin standarde voluntare. Totuşi, această regulă nu se aplică dacă reglementarea sau standardul respectiv a fost stabilit în vede­rea definirii tradiţionalităţii unui produs.
Pentru a figura în RNPT, produsul tradiţional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să prezinte o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obţinere şi operaţiuni de prelucrare realizate manual şi să dovedească un mod de lucru tradiţional. Înregistrarea nu este permisă în cazul unui produs a cărui tradiţionalitate se datorează provenienţei sau originii sale geografice, aplicării unei inovaţii tehnologice. Pentru a fi înregistrat, produsul tradiţional trebuie să fie tradiţional în sine şi să exprime tradiţionalitatea. De asemenea, legiuitorul a dispus că numele produsului trebuie să fie unic. La locul de comercializare a produselor tradiţionale sunt obligatorii afişarea fotocopiilor atestatelor de înregistrare în RNPT şi respectarea condiţiilor de comercializare conform legislaţiei în vigoare.
Acestea sunt prevederile legale, mult mai restrictive decât cele dinaintea modificărilor legislative, care au permis ca, în urmă cu circa trei ani, Valea Jiului să aibă 19 astfel de produse. Acum mai sunt doar cinci produse atestate ca tradiţionale. La nivelul judeţului Hunedoara lucrurile stau la fel şi, din 47 de produse atestate anterior, acum mai sunt doar 9. Astfel, judeţul Hunedoara se poate lăuda cu înscrierea în RNPT cu cârnaţi afumaţi, cârnaţi ţărăneşti, cârnaţi proaspeţi, virşli, caş de oi momârlănesc, brânză tradiţională sau brânza Burebista.
Pe de altă parte, trebuie remarcat că Valea Jiului nu duce lipsă de produse tradiţionale, extrem de apreciate mai ales de către turişti, chiar dacă acestea nu deţin atestatul în acest sens. Cele mai cunoscute sunt sloiul de oaie, păsatul de porumb sau plăcintele cu  cartofi.
În schimb, producătorii tradiţionali îşi păstrează optimismul, chiar dacă noile norme sunt mai stricte, iar produsele mai greu de atestat. S-au convins că etichetele „bio”, „ţărănesc” sau „de casă” sunt tot mai căutate, aşa că omologarea produselor pe o piaţă tot mai aglomerată este aproape obligatorie, cu atât mai mult cu cât multe dintre ele sunt şi acum fabricate după reţete tradiţionale, aşa că numărul celor atestate ar putea creşte.
Le-a respins contestaţiile
Natalia Bumbac, Mesagerul Hunedorean
Dosarul în care fostul primar al Lupeniului Cornel Resmeriţă este acuzat de abuz în serviciu va fi judecat pe fond. Alături de fostul edil vor mai fi judecaţi şeful Compartimentului Achiziţii din Primăria Lupeni, Alin Condoiu, dar şi afa­ceristul hunedorean Miron Gărdean.
Ieri, Curtea de Apel Alba Iulia a respins contestaţiile lui Resmeriţă, Condoiu şi Gărdean împotriva deciziei judecătorului de Cameră preliminară de la Tribunalul Hunedoara de trimitere a dosarului în judecată. Decizia instanţei este definitivă. Prezentul dosar a fost disjuns dintr-un altul foarte celebru, cunoscut opiniei publice cu denumirea „Gala Bute”, în care este judecat fostul mi­nistru al Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea. Faptele anchetate de procurorii DNA au legătură cu o investiţie făcută la staţiunea turistică Straja, derulată prin programul ministerului condus de Udrea, „Schi pentru România”.
Două proiecte pentru atragerea turiştilor în Deva. Satul medieval şi strada caselor meşteşugarilor de pe vremuri, la poalele Cetăţii, posibile investiţii inspirate din Ungaria
Livia Botici, Glasul Hunedoarei
Proprietarul unui parc medieval din Ungaria a propus administraţiei devene un proiect care ar putea aduce zeci de mii de turişti în oraşul de la poalele Cetăţii: construirea unui sat medieval. Investitorul maghiar Laszlo Kollar a fost prezent, joi şi vineri, la Deva, unde s-a întâlnit cu viceprimarul Răzvan Mareş pentru a găsi o soluţie de colaborare. Mai mult, Primăria Deva are în plan şi o stradă a meşteşugarilor medievali, la poalele Cetăţii.
De aproape două decenii, Kollar oferă turiştilor din toată lumea o călătorie în timp, în Parcul Medieval „Puchner” din localitatea Bikal (sud-estul Ungariei). Situat la 190 de kilometri de Budapesta, parcul este compus din satul medieval, oraşul medieval şi un complex hotelier cu centru SPA, săli de conferinţă şi spaţii de cazare – toate, cu temă medievală. Turiştii au posibilitatea să se cazeze în camere din oraşul medieval, mobilate în stilul epocii, iar obiectivele aşezării sunt interactive. Vizitatorii pot face un tur al atelierelor meşteşugăreşti medievale, în care au prilejul să realizeze diferite obiecte specifice perioadei – de la coşuri împletite, turtă dulce şi pâine coaptă, până la piese confecţionate în atelierul fierarului. Totodată, în parcul medieval construit de Kollar Lasz­lo la 450 de kilometri de Deva există o şcoală de echitaţie şi sunt organizate spectacole şi turniruri medievale. Parcul Medieval „Puchner” este vizitat de 20.000 de turişti săptămânal, dintre care 5.000 petrec aici mai mult de o noapte. „Am fost profund impresionat să văd că într-o zonă defavorizată, dar total defavorizată, cea mai sărăca zonă a Ungariei, că un om a crezut într-un proiect şi l-a realizat. A realizat un parc medieval, cu o investiţie privată 100%. Statul, autorităţile nu au crezut în proiectul dânsului. Timp de opt ani s-a zbătut şi în momentul de faţă este unul dintre parcurile medievale cele mai vizitate, nu numai din Ungaria. Noi l-am invitat la Deva pentru că vrem să copiem lucrurile bune. Am văzut un lucru bun şi vrem să îl atragem înspre Deva, să se dezvolte un parc tematic şi în oraşul nostru. Cred că este necesar să putem să ţinem turiştii în Deva, în hotelurile din Deva. Turiştii vin, văd cetatea, e frumos, dar pe urmă pe facem? Dânsul tocmai asta realizează acolo! Indiferent de vârstă, copii, tineri, persoane în vârstă au ce face în momentul în care intră în acest sat medival pe care l-a creat. Sunt convins că vom găsi calea de colaborare, în aşa fel încât să putem vorbi la anul de demararea unui proiect de sat medieval pe câteva hectare, investiţie privată”, a spus viceprimarul Devei, Răzvan Mareş.
Turiştii caută senzaţii şi trăiri
Investitorului maghiar Laszlo Kollar susţine că municipiul Deva are toate şansele să devină un oraş turistic, mai ales pentru oportunităţile ce le are, dar care nu sunt puse în valoare. „Acest model funcţionează de 20 de ani în Ungaria şi a fost dezvoltat în una dintre zonele cele mai defavorizate, în condiţiile în care acolo există mai puţine oportunităţi decât are Deva. Oportunităţile pe care le are Deva ar trebui puse în valoare mult mai bine, şi pot fi puse în valoare mult mai bine. În ziua de astăzi se caută senzaţiile, trăirile, mai mult decât exponatele. Nu a fost uşor acum 20 de ani să explici asta în Ungaria, dar investiţia noastră a devenit un exemplu foarte bun pentru mulţi”, a spus Laszlo Kollar. Administraţia locală din Deva doreşte să implementeze şi un alt proiect, dar până la finalizarea Planului Urbanistic Zonal este bloca­tă. „Sunt două proiecte diferite. În primul rând, vorbim despre acest sat medieval, în care se întâmplă toată această activitate. Al doilea lucru pe care vrem să îl facem, dar aici nu mai vorbim despre o investiţie privată, este o dezvoltare a parcului cetăţii. Dorim să creăm o stradă a atelierelor. Am văzut cum funcţionează aceste ateliere, vizitând satul din Ungaria, iar în zona patinoarului, care după sărbători va dispărea, vrem să creăm aceste case medievale ale meşteşugarilor. Să se poată face pâine, cum făceau bunicii noştri, fierari care să facă diferite obiecte, tâmplari. Tocmai de aceea am apelat la domnul Laszlo Kollar, să ne dea câteva sugestii şi în acelaşi timp să încercăm să îl atragem să investească într-un parc tematic în Deva. Vrem să legăm acest proiect şi de Hunedoara, pentru că este foarte important şi castelul Huniazilor, şi avem o soluţie undeva înspre Hunedoara, unde primăria are teren”, mai spune Răzvan Mareş.
Parcul tematic din Ungaria a costat aproximativ 800. 000 de euro, iar investitorul maghiar susţine că un astfel de obiectiv turistic ar putea fi făcut la Deva într-un an şi jumătate.