FOTO. Marii fotografi care au făcut cunoscută în lume Hunedoara începutului de secol XX

Colecţii de imagini rare, realizate cu măiestrie de către cei mai cunoscuţi artişti fotografi ai vremii, dezvăluie o atmosferă de poveste a Hunedoarei din primele decenii ale secolului XX. Fotografiile impresionante, marca Leopold Adler, Willy Pragher sau Josef Horvath, au păstrat mărturii inedite despre oamenii şi locurile din trecutul judeţului.

Leopold Adler (1848, Praga – 8 mai 1924, Braşov) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi ai vremii sale. Potrivit biografiei fotografului, Leopold s-a născut într-o familie de evrei din Praga, iar în 1872, la vârsta de 24  de ani, s-a mutat în Braşov. Acolo, împreună cu fratele său mai tânăr Alfred, a început să practice arta fotografică în atelierul fratelui său mai mare Moritz. După câţiva ani, cei trei fraţi s-au despăr­ţit. Alfred Adler şi-a des­chis propriul atelier fotografic, iar Moritz a plecat la Praga. Leopold a rămas în Braşov, unde a continuat să lucreze în atelierul său fotografic până aproape de sfârşitul vieţii şi, totodată, să călătorească în întreaga Transilvania.

Adler a lăsat posterităţii o serie impresionantă de fotografii care înfăţişează viaţa cotidiană şi portretele oamenilor care au trăit în Transilvania. Oraşele Hunedoara, Deva, Orăştie, Geoagiu, Ţara Haţegului, Valea Jiu­lui şi Ţinutul Pădurenilor s-au numărat printre locurile preferate ale faimosului artist. Sute de fotografii reali­zate de Adler în comunităţile hunedorene s-au păstrat de peste un secol, iar unele dintre ele sunt expuse în muzee importante. A murit la Braşov, la data de 8 mai 1924, informau realizatorii biografiei sale.

Willy Pragher, îndrăgostit de Retezat
Willy Pragher (1908, Berlin – 1992, Freiburg), unul dintre marii fotografi germani ai secolului XX, a călătorit în Transilvania în primăvara anului 1942, iar fotografiile pe care le-a realizat în Hunedoara, Deva, Ţara Haţegului şi în satele de la poalele Retezatului au rămas mărturii pentru frumuseţea locurilor şi a oamenilor. Cele mai multe dintre ele au fost realizate în primăvara anului 1942, când fotograful stabilit în tinereţea sa în România a călătorit în Transilvania şi Banat, se arată pe site-ul willypragher.blogspot.ro. Willy Pragher a vizitat Hunedoara, unde a surprins frumuseţea Castelului Corvinilor.

De pe meterezele fortăreţei lui Ioan de Hunedoara, artistul a fotografiat uzinele oraşului, care la acea vreme ocupau o suprafaţă considerabilă. În Deva, germanul a ajuns cu câteva zile înainte de 10 mai, data la care era sărbătorită Ziua Regelui. A imortali­zat una dintre ultimele pregătiri la care participau militarii ce urmau să defileze pe străzile oraşului, de Ziua Naţio­nală. Imaginile realizate de Willy Pragher în Deva arătau priveliştea oraşului văzut de pe dealurile sale împodobite cu livezi. Willy Pragher, în 1939, înaintea izbucnirii războiului, a devenit fotograf şi grafician al Societăţii Româneşti de Distribuire a Combustibilului din România. După venirea la putere a comuniştilor, fotograful a avut de suferit: a fost deportat în Siberia, revenind în Germania în 1950. S-a stabilit la Freiburg şi a continuat să facă fotografii.

Josef Horvath, fotograful istoriei
O serie de fotografii rare prezintă Ulpia Traiana Sarmizegetusa, primul mare oraş întemeiat de romani în Dacia. Ilustra­ţiile au fost realizate de Josef Horvath, un celebru artist fotograf din Ţara Haţegului, omul care i-a însoţit pe arheo­logi în campaniile de săpături din anii interbelici. În anii 1930, ruinele oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa erau scoase la iveală în cea mai mare campanie de cercetare arheologică desfăşurată până la acea vreme.

În anul 1934, însuşi regele Carol al doilea, însoţit de fiul său Mihai, atunci voievod şi urmaş la tron, a dat prima lovitură de târnăcop, care marca simbolic începerea săpăturilor arheologice. Fotograful Josef Horvath (1905 – 2001) s-a stabilit la sfârşitul anilor 1920 în Haţeg, unde şi-a deschis propriul salon de fotografie, care a fost şi primul atelier de acest fel din oraşul Haţeg, potrivit autorilor volumului bio­grafic „Horvath Josef – Ţara Haţegului. Dimen­siuni sentimentale”, pu­blicat în 2001 de Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Creaţiei Populare Hunedoara.

FOTOGRAFII:  willypragher.blogspot.ro, J. Horvath / Ţara Haţegului, Dimensiuni sentimentale (Deva, 2001), wikimedia/Adler Leopold