Săptămâna în presa locală

Firmă de pază amendată de ITM – peste 900 de persoane depistate lucrând „la negru”
Ziarul Hunedoreanului
Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara a desfăşurat în perioada 07.10-19.10.2016 un amplu control la o societate de pază cu sediul în municipiul Reşiţa şi care desfăşura activităţi specifice şi pe raza judeţului Hunedoara.
S-au avut în vedere în timpul controlului aspecte legate de depistarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale, derivată inclusiv din mascarea contractelor de muncă sub alte firme sau forme contractuale. S-a mai avut în vedere problematica timpului de muncă şi odihnă, munca de noapte, munca suplimentară, munca în zilele de sărbătoare legală şi în zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi Registrul general de evidenţă a personalului în formă electronică (completare, transmitere, date înscrise eronat) .La respectiva firmă de pază lucrau la momentul controlului 1.160 de salariaţi, din care 1.004 bărbaţi şi 156 femei. Din totalul femeilor încadrate în muncă, numai 39 apăreau că lucrează în baza unui contract cu normă întreagă de 8 ore. Pe parcursul controlului s-au luat declaraţii şi au fot intervievaţi opt salariaţi. Au fost verificate mai multe puncte de lucru ale societăţii pentru a putea depista eventualele deficienţe, mai ales că ITM Hunedoara se afla deja în posesia unor informaţii referitoare la solicitarea angajatorului de a modifica prin acte adiţionale contractele de muncă ale angajaţilor cu încălcarea legislaţiei muncii. Pe parcursul controlului, pe lângă verificarea punctelor de lucru, s-a verificat şi Registrul ge­neral de evidenţă a salariaţilor în format electronic lucru ce a etalat faptul că din cele 1.160 de contracte de muncă, 806 erau încheiate cu fracţiune de 1 oră pe zi, 155 cu fracţiune de 4 ore pe zi, 21 erau încheiate cu fracţiune de 2 ore pe zi şi numai 134 erau încheiate cu norma întreagă de 8 ore pe zi. Totodată informaţiile pri­mite de inspectorii de muncă relevau faptul că o parte dintre salariaţi lucrau în baza unor contracte de prestări servicii, pe care firma le-a denumit „contracte de colaborare”. Deşi în prima fază a controlului, reprezentanţii firmei au refuzat să pună la dispoziţia inspectorilor de muncă un asemenea contract, ulterior au revenit şi au prezentat un număr de 10 contracte de colaborare. Reprezentanţilor firmei de pază li s-au solicitat „note de relaţii” pentru a putea lămuri anumite aspecte legate de modul în care se încheie şi se transmit contractele sala­riaţilor. S-a observat că activitatea prestată în baza contractelor de muncă nu diferă cu nimic de activitatea prestată în baza contractelor de colaborare, persoanele efectuând acelaşi serviciu de pază şi monitorizare conform graficelor şi planurilor de pază. În fapt, angajatorul a încercat să ocolească legea şi să nu achite contribuţiile către bugetele asigurărilor sociale de stat diminuând norma de muncă din contractele de muncă la patru, două şi chiar o oră pe zi, iar pentru restul timpului de muncă a încheiat aceste contracte de colaborare. Conform prevederilor legale, într-un contract de colaborare cel care prestează activitatea are libertatea de a alege locul, modul de desfăşurare a activităţii, programul de lucru şi mijloacele tehnice cu care lucrează şi-şi asumă şi riscurile inerente activităţii, ceea ce evident nu era cazul în această situaţie care de fapt masca un contract de muncă. Totodată, s-au descoperit în pontaje ore suplimentare neplătite şi pentru care nu s-a acordat timp liber corespunzător. Din verificarea timpului de muncă şi odih­nă al salariaţilor s-a constatat că orele lucrate pe timp de noapte şi orele lucrate în zilele de sărbători legale, sâmbăta sau duminica nu sunt bonificate cu sporul legal. În Registrul general de evidenţă a salariaţilor în format electronic s-au descoperit erori evidente. Deşi nu erau semnate acte adiţionale aferente modificărilor contractelor de muncă, datele au fost transmise în format electronic, semnarea actelor adiţionale făcându-se ulterior transmiterii Revisalului, aspect ce încalcă legislaţia muncii. So­cietatea de pază a fost sancţionată o sumă totală de 13.000 lei pentru patru încălcări legislative: 2.000 lei pentru neacordarea sporului legal pentru munca de noapte, 2.500 lei  pentru orele suplimentare necompensate cu timp liber plătit sau neplata acestora, 5.000 lei pentru neacordarea liberelor plătite atunci când se lucrează în zile de sărbătoare legală şi 3.500 lei pentru completarea eronată a Registrului general de evidenţă a salariaţilor. Pentru faptul că s-au descoperit în timpul verificărilor aproximativ 950 de persoane fără forme legale de angajare (aparenta legalitate fiind dată de „contractele de colaborare”) s-a făcut plângere penală împotriva firmei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, urmând ca în continuare cazul să fie instrumentat de către procurori.
Târg de toamnă cu produse mai puţin obişnuite: dulceţuri de ardei iute, castraveţi, fasole, usturoi sau mentă
Diana Mitrache, Servus Hunedoara
Zeci de producători şi comercianţi ambulanţi cu tarabe, mese şi grătare, au împânzit, în week-end-ul trecut, artera principală şi o stradă lăturalnică din Vulcan. A fost „Ziua Recoltei” şi oamenii au fost invitaţi să îşi umple cămările.
De la tradiţionala varză pentru murat, murături de tot soiul, carne, brânză, vin, must, miere, fructe şi legume, se putea găsi orice. Nu au lipsit nici jucăriile, hainele sau produsele de marochinărie prezente la orice târg. Însă, atracţia evenimentului a fost un producător venit din Haţeg, cu produse bio, realizate într-o manieră absolut inedită. „Sunt dulceţuri de legume, de ardei iute, de castra­veţi, de fasole verde, de rădăcină de pătrunjel, mentă, de dovleac şi usturoi. Toate sunt făcute după reţete de la mama sau bunica, fierte doar afară în ceaun, la foc de lemne, fără conservanţi, că nu avem voie, şi îndulcite doar cu zahăr brun, inclusiv siropul de mentă. Având în vedere că este un produs foarte, foarte nou, lumea s-a arătat destul de interesată”, a declarat Corneliu Paulescu, producătorul care vindea borcanele cu bunătăţuri mai puţin obişnuite în târgul de la Vulcan.
Producători din mai multe judeţe, prezenţi
Primarul Gheorghe Ile spune că, an de an, organizează acest târg, în perioada în care se pregătesc cămările pentru iarnă. Edilul i-a invitat pe locuitori să deguste din fiecare produs expus, să cumpere şi să stea şi la un vin fiert, un must, o bere sau la un mic pe grătarele care au sfârâit timp de trei zile. „Am organizat <Ziua Recoltei>, un moment important. Au fost aşteptaţi toţi cetăţenii din municipiul Vulcan şi cei din Valea Jiului, care au dorit să vină, să îşi aprovizioneze pentru iarnă cămările cu cele necesare, la un preţ mult mai mic. Au fost prezenţi producători din Maramureş, Alba, Cluj şi, pe lângă ei, şi producătorii noştri din judeţ”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Târgul a avut loc până ieri, pe Bulevardul Mihai Viteazul şi strada Preparaţiei din Vulcan.

Caloriferele se dezmorţesc la Brad, peste o săptămână. Preţul gigacaloriei, la fel ca şi anul trecut
Raluca Stroia, Glasul Hunedoarei
Veşti bune pentru locuitorii municipiului Brad, ale căror apartamente sunt racordate la siste­mul centralizat de încălzire. În maxim o săptămână, brădenii vor avea căldură în apartamente, iar preţul gigacaloriei pentru populaţie va rămâne la fel ca şi anul trecut, de 225,30 lei.
Vară scurtă, iarnă lungă. Acestea au fost previziunile meteorologilor pentru acest an. Mercurul a scăzut mult în termometre, în ultimele două săptămâni, şi tot mai mulţi cetăţeni au pus deja în funcţiune centralele termice. Cei branşaţi la sistemul centralizat de termoficare aşteaptă momentul în care caloriferele se vor dezmorţi. La Brad, potrivit reprezentanţilor administraţiei locale, furnizarea energiei termice va începe din data de 31 octombrie, iar brădenii vor avea căldură în apartamente din 1 noiembrie. „La ora actuală se umple conducta şi se fac probele tehnologice pe acest traseu de conductă. Începând cu data de 31 octombrie, se va porni centrala pentru furnizarea agentului termic. Din data de 1 noiembrie, se va furniza căldură în municipiul Brad, conform perioadei de livrare a energiei termice – 1 noiembrie – 31 martie. Gigacaloria a rămas la acelaşi preţ ca şi anul trecut, 225,30 lei. Acesta este preţul pe care îl plăteşte populaţia. Iniţial, preţul de producere al unei gigacalorii este de 680 de lei, dar diferenţa până la 225,30 de lei este subvenţionată de Consiliul Local Brad. În plus, până la sfârşitul anului, nu vom avea probleme cu combustibilul, iar de anul viitor vorbim deja despre un nou buget”, a precizat viceprimarul municipiului Brad, Vasile Podaru.
Avizul de mediu pentru centrala pe biomasă se lasă aşteptat
Centrala termică a municipiului Brad funcţionează cu păcură şi se află la şapte kilometri distanţă de localitate, iar sistemul de termoficare, deşi parţial reabilitat în ultimii ani, este deficitar. În ultimii şase ani, Primăria Brad a avut mereu probleme cu procurarea combustibilului necesar pentru centrala termică a oraşului, dar acum se vorbeşte tot mai intens despre o centrală termică pe biomasă, care ar reduce facturile brădenilor la căldură cu aproximativ 50 la sută. „De doi ani, avem un proiect cu o firmă din Bucureşti, SC Energis SRL, prin care ne dorim realizarea unei centrale de înaltă eficienţă pe biomasă la Brad, lângă fostul sediu al Acvacalor. La ora actuală, toate avizele sunt obţinute, mai puţin cel de mediu, care durează cel mai mult. Sperăm că, în scurt timp, firma va primi şi acest aviz, ca să putem efectiv să emitem autori­zaţia de construire. Odată cu emiterea acestei autorizaţii, vom şti exact când municipiul Brad va avea o centrală termică pe biomasă”, a adăugat viceprimarul.