Calea ferată de mare viteză răscoleşte vestigii romane

Investiţii mari, neajunsuri pe măsură

Lucrările la calea ferată de mare viteză se apropie de Simeria! Tronsonul 3, până la Gurasada, are peste 40 de kilometri, iar va­loarea proiectului depăşeşte 2,63 miliarde lei, fără TVA. Este vorba de o linie electrificată dublă, care va asigura creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor de călători la 160 km/h. Însă, pe lângă beneficiile economice aduse de realizarea Coridorului IV Pan – European pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă, investiţia aduce şi mari neajunsuri.

În vara acestui an, conducerea CFR, compania care administrează infrastructura feroviară publică, a anunţat că asocierea FCC – Astaldi – Convensa a câştigat contractul pentru Tronsonul 3 de cale ferată Gurasada – Simeria din judeţul Hunedoara. Proiectul a ridicat însă nenumărate nemulţumiri din partea autorităţilor şi localnicilor din zonele care vor fi traversate de linie. Practic, în afară de câteva treceri de cale ferată, calea ferată va împărţi judeţul în două. Sute de oameni nu vor mai putea ajunge la terenurile agricole. În plus, şi arheologii trag un semnal de alarmă. La Mintia, linia va trece practic prin inima unui mare complex arheologic. „Calea ferată de mare viteză trece peste Micia! Peste chiar mij­locul sitului Micia: necropole, aşezări civile, castru… Este drept că, dacă ai o cercetare preventivă bine făcută acolo, am avea şi o uriaşă oportunitate pentru cunoaştere, de a avea o radiografie a Miciei”, spune dr. Mihaela Simion, de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Vechea aşezare romană Micia este poreclită de ar­heologi “Pompeiul României”, datorită bogăţiei materialului ascuns pe zeci de hectare. Şi nu este prima dată când situl este sacrificat. Din dronă se observă foarte bine cum au “crescut” construcţiile moderne peste uriaşul ansamblu arheologic de la Micia. „Tot situl ăsta a fost străbătut de o cale fe­rată care l-a rupt în două, alături este şoseaua naţională, care a mai făcut o falie, iar, ca să facă termocentrala, au trebuit să devieze cursul Mureşului, aşa că râul a mai muşcat o parte din el; locaţia termocentralei a fost stabilită peste o mare parte din aşezare şi peste necropole. Noi am dori, pe cât e posibil, să nu mai fie ciopârţită”, speră arheologul Marius Barbu, de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Investiţii industria­le = măcel arheologic

Deşi de ani de zile se vorbeşte despre această investiţie, autorităţile nu s-au deranjat să se gândească la descărcările arheologi­ce şi să aloce din timp sumele necesare cercetării. Aşa că totul se va face în mare grabă. S-a întâmplat la autostradă, se repetă la calea ferată: „Cu tot principiul „poluatorul plăteşte”, atunci când este vorba de economie şi politică, nu poate fi vorba de patrimoniu. Asta este tristeţea unui timp pe care îl tot trăim la nesfârşit. De altfel, Micia cred că a fost unul dintre cele mai sacrificate situri: şoseaua care leagă Deva de Arad, încă din perioada austriacă a tăiat situl în două, apoi calea ferată construită la fel, la sfârşitul secolul 19, a mai rupt o bucată din sit şi l-a afectat. În acest moment se pune problema lărgirii şi adaptării căii ferate pentru tronsonul european, cel de mare viteză. „Nu au pe unde să treacă! Poate că, următorul contract – calea ferată de mare viteză va fi provocarea arheo­logiei – să reuşim să trecem printr-un oraş de acest tip”, declară dr. Mihaela Simion, femeia care de ani de zile conduce cercetările pe acest sit şi care spune cu năduf: „Oameni avem, ştiinţă avem, dacă am avea şi stăpânitori care să priceapă…” La Deva, administraţia municipiului a trebuit să facă, la începutul anului, presiuni asupra celor de la Ministerul Transporturilor pentru ca partea oraşului de peste linie, cartierul Grigorescu, să nu fie despărţită total de restul oraşului. Astfel, după nenumărate intervenţii, vor fi construite pasaje pietonale sub forma unor pasarele la intersecţia DN 7 cu strada Bălata şi la intersecţia DN 7 cu strada Hărăului, în zonele în care există acum treceri la nivel cu calea ferată. Pentru autovehicule şi pietoni va fi realizat un al treilea pasaj superior de la intersecţia DN7 cu strada Depozitelor, până la strada Hărăului. Situa­ţia se repetă în mai multe localităţi hunedorene, dar, la Mintia, întreg situl va fi izolat complet. În loc să amenajeze locul pentru a atrage turişti în zonă, statul a decis să uite cu totul de vechea aşezare. „O veste bună pentru noi, într-un fel, e ca se va moderniza culoarul IV, pe calea fera­tă, dar, cum una bună vine şi cu altele mai pu­ţin bune, toate trecerile la nivel vor dispărea şi astfel se taie şi accesul, care şi acum este destul de incomod, către aceste locuri, de pe DN7, respectiv satul Mintia. Am încercat să trimit nişte adrese, să aduc la cunoştinţa celor în drept, care pot lua decizii, sau să impună la avizări la Ministerul Transporturilor un acces pietonal cel puţin către aceste vestigii şi punerea lor în valoare. Din cunoştinţele mele au existat măsuri de finanţare pe fonduri ne­rambursabile pentru reabilitarea vestigiilor, dar aici nu s-a făcut nimic. Nu sunt eu în măsură să spun cine e vinovat, cine n-a putut, cine n-a ştiut… Eu vreau doar să spun că nu există măsură de finanţare pe fonduri europene unde Veţelul să se încadreze, din punctul de vedere al ghidurilor de finanţare, şi unde primăria să nu depună şi să câştige proiecte. Pentru oamenii din zonă, conservarea şi punerea în valoare a vechilor ruine ar fi în primul rând o mândrie, apoi mă gândesc că ar putea veni şi turişti, ceea ce deschi­de oportunităţi inclusiv pentru locuri de muncă şi am deveni cunoscuţi. Ştiţi cum se zice: <Dacă este baltă, vin şi peştii!>”, spune Ioan Henţiu, primarul comunei Veţel.

Linie electrificată dublă în judeţ

Atât autorităţile locale, cât şi arheologii, speră ca în zonă să se găsească o soluţie pentru un drum de acces către ruinele romane. Proiectul căii ferate de mare viteză este unul controversat, mai ales că a suferit nenumărate întârzieri şi licitaţiile au fost blocate de mai multe ori. Proiectul CFR SA de reabilitare a căii ferate Curtici – Simeria pleacă de la frontiera de vest, ca parte a coridorului IV Pan European, şi va permite ca trenurile să poată circula pe acest sector cu viteza maximă de 160 km/h. Lucrările pentru reabilitarea şi modernizarea tronsonului Gurasada – Simeria presupun rea­lizarea unei linii electrificate duble. Sunt lucrări de infrastructură şi suprastructură feroviară pe o lungime de 40,883 km, inclusiv realizarea a 17 poduri (din care trei peste Mureş cu deschidere centrală mai mare de 110 m), a 27 de podeţe, patru pasaje superioare, trei pasaje inferioare, lucrări de electrificare şi energoalimentare (inclusiv substaţii de tracţiune electrică de la reţeaua naţională la 25 kv sau 27,5 kv), pe întreaga lungime, lucrări de semnalizare cu centralizare electronică, construirea a 170 de macazuri, la care se adaugă lucrări civile în opt staţii, inclusiv halte comerciale şi halte. Prin finalizarea procedurilor pe acest tronson, CFR deschide un nou front de lucrări a căror finanţare este asigurată în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, contribuind în mod direct la îndeplinirea obiectivului de modernizare a ramurii nordice a Coridorului IV feroviar, cuprinsă între Curtici – Braşov – Constanţa, precum şi la realizarea absorbţiei programate a fondurilor europene.