PE CONTRASENS. Chemaţi să alegem între „democraţia originală” şi noua Românie

Articolul a fost vizualizat de 1,006 ori

Cartea care se joacă la alegerile parlamentare din acest an are o miză isto­rică. Şi nu e vorbă mare!  Bătălia se dă între forţe politice care vor păstrarea „democraţiei originale” (corupţie, populism, privilegii la vârf, sărăcie la bază), aşa cum a fost ea croită de Ion Iliescu, şi partide care merg pe drumul riscant de a propune românilor ruperea de această tradiţie nefastă. Blocurile politice s-au conturat şi putem spune astăzi că politica se bifurcă acolo unde se sfârşeşte PSD + ALDE şi începe PNL + USR.  Dacă primii îşi asumă o restauraţie a tarelor trecutului, ceilalţi promit un pas înainte şi accederea la alt nivel de civilizaţie şi morală.
Dacă PSD cu ALDE la ataş vor câştiga net alegerile, nu am niciun dubiu că se vor ţine de cuvânt. Ne vor arunca înapoi ca societate la momentul bileţelului roz cu „Dragă Traiane” scris în epocă de premierul Tăriceanu, cu intenţia de a trafica influenţă pe lângă fostul şef al sta­tului, domnul Băsescu. Chiar dacă la baza lor se face simţită, la vârful PSD şi ALDE nu există nici cea mai mică intenţie de reformă. O schimbare reală a acestor partide ar însemna în secunda doi decapitarea lor. Atât domnul Dragnea, cât şi domnul Tăriceanu sunt personaje politice pătate, compromise, care nu pot supravieţui scoase din mediul lor viciat. Din cauza asta, un eşec electoral nu numai că le-ar impune o demisie, dar domniile lor ar fi efectiv raşi din politică de propriile partide. De aceea, îndopate cu cel mai rudimentar populism, ofertele electorale ale domnilor Dragnea şi Tăriceanu sunt croite pe inima românilor care au servit Revoluţia „din balcoane”, care, speriaţi de orice schimbare, au huiduit revoluţionarii din stradă şi, mai ales, pentru cei care au fost mândri să muncească fără să gândească. Se poate însă evidenţia o nuanţă diferită de abordare între cele două partide în chestiunea candidaţilor penali. Dacă domnul Tăriceanu este tăticul lor pe faţă (dacă privim atent lista de candidaţi ai ALDE, ea seamănă, în a­numite părţi, cu apelul de dimineaţă de la Poarta Albă), mai abil, domnul Dragnea a încercat să elimine de pe liste cât mai mulţi penali. Din nefericire pentru el, gestul nu a făcut decât să scoată în evidenţă şi mai mult faptul că guvernează peste un partid mâncat de corupţie până în vârful vârfului. Aşa se face că la PSD au rămas pe liste Victor Ponta, Lia Olguţa Vasilescu, Ecaterina Andronescu, Iulian Iancu, precum şi însuşi preşe­dintele Dragnea, deja condamnat la închisoare cu suspendare.
De par­tea cealaltă avem un PNL aflat în chinurile unei consolidări interne şi un USR abia ieşit din pamperşi. Sunt însă dife­renţe notabile de abordare între aceste două partide şi pe­restroika frăţiei ghiulului propusă de PSD şi ALDE.  În primul rând, obser­văm gestul lui Vasile Blaga care a fost unul dintre puţinii li­deri de linia întâi ai politicii care au demisionat imediat ce a început urmărirea penală împotriva lor, iar liste­le au fost curăţate masiv de penali. E mare lucru şi trebuie salutat. Dacă rămânem la obsesia analizării PNL-ului din perspec­tiva istoriei lui recente, nu ajungem la un rezultat real al stării de fapt actuale. Să nu uităm că, de acolo de unde vine el, PNL-ul a fost sfâşiat pe două axe: reformişti contra antireformişti şi PDL-işti contra vechii liberali. Atingerea indecentă de PSD în USL a lăsat şi ea inevi­tabil, ici-colo, reflexe dăunătoare şi în PNL. Cu toate acestea, din toată oferta politică a momentului, după părerea mea, în PNL există cu adevărat acum intenţie de reformă  şi însăşi problemele cu care se confruntă acest partid dau dovada că s-a trecut de la vorbe la fapte în tendinţa lui spre
cură­­­ţ­en­­ie morală. Ceea ce se vede în afară şi pare urât în PNL e, de fapt, suferinţa unui partid care luptă să se însănăto­şeas­că. Privitor la USR nu pot spune decât că „pruncul” e sănătos şi ia repede în greutate. Fondurile şi semnăturile se strâng destul de rapid, iar oamenii de foarte bună calitate profesională vin într-un ritm impresionant pe listele partidului lui Nicuşor Dan. Împreună cu PNL-ul, USR se află în partea Yang (pozitivă) a politicii momentului în România. Cuplată pe competenţa şi moralitatea unui lider ca Dacian Cioloş, cred că această forţă politică ar avea voinţa, inteligenţa şi forţa de a lăsa în urmă balastul unei so­cietăţi dezarticulate, croite special pentru a fi uşor spoliată.
Există, totuşi, o problemă şi aia e a noastră. Am avut tot timpul impresia că românii de la balcoane au fost mai mulţi decât cei coborâţi în stradă în 1989.
S-o fi schimbat între timp raportul?

About Adrian Sălăgean