România liberală, program de guvernare PNL

PROIECTE CONCRETE

Partidul Naţional Liberal va lansa, în câteva zile, programul de guvernare, care îşi propune măsuri concrete pentru reclădirea naţionala a României la 100 de ani de la Marea Unire, făcută de liberali.

Programul cuprinde proiecte concrete în cele mai importante domenii ale vieţii sociale, precum: familie, sănătate, învăţământ, infrastructura rutieră, lupta împotriva corupţiei, dezvoltarea regională sau agricultură. REPLICA prezin­tă o scurtă sinteză cu măsuri (concrete, nu poveşti) din programul ce urmează să fie pu­blicat în curând de li­berali.
Program PNL în Sănătate
În domeniul sănătăţii, PNL propune Programul „Casa Medicului“, un set de măsuri ce vizează construirea a circa 900 de imobile adecvate pentru asistenţă sanitară primară, de ambulatoriu, minilaborator de analize, alte investigaţii, farmacie şi locuinţă pentru medicii din comunităţile rurale şi oraşele mici. De asemenea, se urmăreşte dublarea salariilor medicilor de la 1 iulie 2017 şi reaşezarea profesiei de medic în sistemul de salarizare românesc pe o grilă raţio­nală, precum şi creşterea salariilor asistenţilor medicali în medie cu 20%, anual, începând cu 1 iulie 2017, până la dublarea acestora.
În Educaţie, PNL propune:
Investiţia în educaţia timpurie prin construi­rea de grădiniţe şi creşe (unde nu există) şi în marile oraşe (unde sunt supraaglomerate) pentru circa 50.000 locuri din fonduri publice, fonduri europene şi parteneriat public – privat; Genera­lizarea învăţământului de la vârsta de 4 ani; Generalizarea programelor de alimentaţie sănătoasă în şcoală şi din centrele „şcoală după şcoală” pe baza tichetelor va­lorice (înlocuirea „cornului cu lapte” cu o masă caldă pentru elevi); Generalizarea învăţământului preuniversitar într-un singur schimb prin construirea a circa 18.000 locuri în unităţile şcolare. Apoi, investiţia în accesul la educaţie şi echitatea educaţiei prin dezvoltarea unui sistem de „burse de rezilienţă” (în afara burselor sociale şi a celor de excelenţă), care să recompenseze elevii care obţin rezultate în primii 25%, dar provin dintre cei mai dezavantajaţi 25% elevi (conform definiţiei OECD). Va­loarea acestora se va stabili prin dezbateri publice; Construirea de campusuri şcolare pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional. De asemenea, PNL vrea să redea demnitatea statutului de cadru didactic prin investiţia în profesor – creşterea anuală a salariilor în medie cu 20% începând cu a doua jumătate a anului 2017, până la dublarea acestora, însoţită de evaluarea corpului didactic.
Familia, o alta prio­ritate a PNL
Sprijin pentru familiile tinere, active econo­mic, prin alocaţii mai mari pentru toţi copiii. (Liberalii propun creşterea acestora la valoarea de 200 lei/ lună.); Creşă, grădiniţă şi centrul „şcoală după şcoală” la locul de muncă; Părinţi, copii, bunici – mai mult timp împreună: Reducerea impozitului pe venit la jumătate pentru părinţii care au al treilea copil până la vârsta de 7 ani a acestuia/ acestora; Introducerea voucherului cultural. Fiecare elev va primi la începutul anului şcolar un pachet de 6 vouchere pentru a putea participa îm­preună cu unul dintre părinţi la evenimente culturale (ex: teatru) sau pentru a vizita obiective turistice sau educative. În ziua acti­vităţii culturale, părintele va avea programul de lucru redus la 4 ore.
Administraţia publi­că, în slujba cetăţeanului
Partidul Naţional Libe­ral consideră că procesul de reformare a administraţiei publice din România trebuie orientat către obiectivele ce urmăresc în primul rând agenda contribuabilului: Depolitizarea – Profesiona­lizarea – Transparenţa şi Debirocratizarea – Reducerea poverii administrative cu 40% până în anul 2018 – Con­solidarea admi­nistrativă – Creşterea calităţii serviciilor pu­blice – Consolidarea sistemului naţional de integritate; Codul privind incompatibili­tăţile aleşilor; Sala­rizarea administraţiei publice la nivel european; Alocarea de resurse financiare suplimentare necesare echilibrării şi reducerii decalajelor dintre regiunile istorice ale ţării (Transilvania în comparaţie cu Moldova şi Ţara Românească).
Reforma Parlamentului
Instituţie fundamentală a statului democratic, Parlamentul trebuie reformat prin creşterea transparenţei votului parlamentarilor, cu utilizarea votului deschis în toate cazurile şi eliminarea practicii votului secret; Eliminarea privilegiilor, inclusiv a pensiilor speciale pentru parlamentari; Rea­lizarea unui program de lucru precis cu trei săptămâni în Parlament, de luni până joi şi o săptămână în teritoriu.
Dezvoltarea regională, rurală, agricolă
În viziunea Partidului Naţional Liberal, prioritatea politicilor de dezvoltare regională pentru această etapă constă în orientarea investiţiilor pentru creşterea competitivi­tăţii economice locale şi asigurarea coeziunii urban-rural. Printre altele, PNL propune:
Cadastrarea şi comasarea terenurilor agricole în scopul creşte­rii competitivităţii; Coordonarea unitară şi eficientă a fondurilor pentru mediul rural, indiferent de unde provin, prin intermediul unui „Minister al satului românesc”.
Infrastructura de transport
Obiectivele României pentru domeniul transporturilor sunt legate de eficienţa instituţio­nală, simplificarea administrativă, reducerea semnificativă a birocraţiei, promovarea legislaţiei privind parteneriatul public-privat şi privatizarea, mai ales în domeniul serviciilor; Conectarea tuturor regiunilor istorice prin autostrăzi europene; Conectarea Ţării Româneşti cu Transilvania şi Banat prin prioritizarea construirii autostrăzii Sibiu – Piteşti şi finalizarea Coridorului Pan European (Arad – Sibiu – Bucureşti – Constanţa; Conectarea Moldovei cu Transilvania prin demararea construcţiei autostrăzii Unirii: Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, prin constituirea Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural (FRDUR); Conectarea Olteniei cu Banatul prin autostrada Olteniei (de la Timişoa­ra până la Calafat, parte a Coridorului O­rient/ Est – Meditera­nean, care va lega porturile din nordul Germaniei de Balcani); Demararea construcţiei autostrăzii Comarnic – Braşov; Orient Expres la viteze europene; Finalizarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IV European (Curtici – Simeria –Sighişoara – Braşov – Bucureşti – Constanţa) în vederea introducerii trenurilor de mare viteză care să lege Bucureştiul de marile ca­pitale europene.